3 definiții pentru stuka
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
stuka sn [At: DN3 / Pl: ~s / E: ger, fr, eg stuka cf ger Stu[rz] Ka[mpfflugzeug] „avion de luptă în picaj”] Tip de bombardier german în picaj, folosit în cel de-al doilea război mondial.
STUKA s.n. Tip de bombardier german în picaj, folosit în cel de-al doilea război mondial. [Pl. -as. / < germ., fr., engl. stuka < germ. Stu(rz) Ka(mpfflugzeug) – avion de luptă în picaj].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
STUKA s. n. bombardier german de atac în picaj, în cel de-al doilea război mondial. (< germ. Stuka)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
Intrare: stuka
stuka substantiv neutru
substantiv neutru (N201-s) | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
| — | |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
| — | |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:
stuka, stukassubstantiv neutru
- 1. Tip de bombardier german în picaj, folosit în cel de-al doilea război mondial. DN
etimologie:
- stuka DN