3 definiții pentru tolteu
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
toltéŭ și teltéŭ n., pl. eĭe (ung. töltö, care umple, adică „coș de turnat, de umplut”). Vest. Tîrnă, coș lat cu doŭă toarte. – În Arg. chelteŭ.
Dicționare etimologice
Explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.
tolteu (-eie), s. n. – Coș mare. Mag. töltö (Candrea).
- sursa: DER (1958-1966)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Dicționare specializate
Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.
tolteu, tolteie, s.n. (reg.) coș lat, cu două toarte; târnă.
- sursa: DAR (2002)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Intrare: tolteu
tolteu substantiv neutru
substantiv neutru (N42) | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)