opțiuni
  • info

7 definiții pentru transcende

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

TRANSCENDE, transcend, vb. III. Tranz. 1. (Livr.) A trece dincolo de..., a păși peste..., a se ridica deasupra a ceva. 2. (Fil.) A depăși limita cunoașterii experimentale, perceptibile. – Din lat. transcendere, fr. transcender.

TRANSCENDE, transcend, vb. III. Tranz. 1. (Livr.) A trece dincolo de..., a păși peste..., a se ridica deasupra a ceva. 2. (Fil.) A depăși limita cunoașterii experimentale, perceptibile. – Din lat. transcendere, fr. transcender.

transcende vt [At: VOICULESCU, POEZII, II, 300 / Pzi: ~end / E: fr transcender, lat transcendere] 1 (Liv) A trece dincolo de... 2 (Liv) A se ridica deasupra a ceva. 3 (Fiz) A depăși limita cunoașterii experimentale, perceptibile.

TRANSCENDE vb. III. tr. 1. (Liv.) A trece dincolo (de un anumit punct, de ceva etc.), a trece peste, a păși peste, dincolo. 2. (Fil.) A depăși limita cunoașterii experimentale, a realității perceptibile. [< lat. transcendere, cf. it. transcedere].

TRANSCENDE vb. tr. 1. a depăși un anumit nivel, stadiu, a trece dincolo de... 2. (fil.) a depăși limita cunoașterii experimentale, a realității perceptibile. (< fr. transcender, lat. transcendere)

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

transcende (a ~) (livr.) (desp. trans-cen-) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. transcend, 2 sg. transcenzi, 3 sg. transcende; conj. prez. 1 sg. să transcend, 3 să transceandă; ger. (rar) transcendând (nefolosit la perf. s., m.m.c.p., part.)

*transcende (a ~) (livr.) (trans-cen-) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. transcend

transcende vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. transcend, imperf. 3 sg. transcendea; conj. prez. 3 sg. și pl. transcende[1]

  1. Forme de conjunctiv probabil incorecte; nu este evident care sunt formele corecte. — cata
Intrare: transcende
  • silabație: trans-cen-de info
verb (V662.1)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • transcende
  • transcendere
 —
  • transcendând
  • transcendându‑
 singular plural
  • transcende
  • transcendeți
  • transcendeți-
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • transcend
 (să)
  • transcend
  • transcendeam
 — —
a II-a (tu)
  • transcenzi
 (să)
  • transcenzi
  • transcendeai
 — —
a III-a (el, ea)
  • transcende
 (să)
  • transcendă
  • transcendea
 — —
plural I (noi)
  • transcendem
 (să)
  • transcendem
  • transcendeam
 — —
a II-a (voi)
  • transcendeți
 (să)
  • transcendeți
  • transcendeați
 — —
a III-a (ei, ele)
  • transcend
 (să)
  • transcendă
  • transcendeau
 — —
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

transcende, transcendverb

  • 1. livresc A trece dincolo de..., a păși peste..., a se ridica deasupra a ceva. DEX '09 DEX '98 DN
  • 2. filozofie A depăși limita cunoașterii experimentale, perceptibile. DEX '09 DEX '98 DN
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.