18 definiții pentru zbughi (vb.)
din care- explicative (11)
- morfologice (5)
- relaționale (2)
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
ZBUGHI2, zbughesc, vb. IV. Tranz. (În expr.) A o zbughi = a o lua deodată la fugă; a o șterge. (La imper.; cu valoare de interj.) Zbughi-o, băiete = hai repede, șterge-o. – Din zbughi1.
ZBUGHI2, zbughesc, vb. IV. Tranz. (În expr.) A o zbughi = a o lua deodată la fugă; a o șterge. (La imper.; cu valoare de interj.) Zbughi-o, băiete = hai repede, șterge-o. – Din zbughi1.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de valeriu
- acțiuni
zbughi2 [At: PONTBRIANT, D. 652 / V: (reg) ~ughea / Pzi: ~ughesc / E: nct] (Fam) 1-2 vti (Șîs a o ~) A porni repede, pe neașteptate dintr-un loc. 3-4 vti (Îas) A zvâcni (9). 5 vr (Reg; îf zbughea) A se sminti (1). 6 vt (Reg; c. i. ființe) A snopi.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
zbughi2 vb. IV. tr. Expr. A o zbughi = a porni repede, pe neșteptate, dintr-un loc; a o lua deodată la fugă; a o șterge. Un motan... o zbughi în niște tufe (SADOV.). ◊ (la imper.; cu val. de interj.) Zbughi-o, băiete! = hai repede, șterge-o! • prez.ind. -esc. /zbughi1 + -i.
- sursa: DEXI (2007)
- adăugată de claudiad
- acțiuni
zbughi1 interj. Cuvînt care sugerează o săritură peste un obstacol sau fuga bruscă și neașteptată dintr-un loc. Eu zbughi peste gard, în grădină (DELAVR.). • și zbughia, zbuchi interj. /onomat.
- sursa: DEXI (2007)
- adăugată de claudiad
- acțiuni
ZBUGHI2, zbughesc, vb. IV. Tranz. (În expr.) A o zbughi = a fugi repede și pe neașteptate; a o lua deodată la fugă; a o șterge. Sări în lături, jucîndu-se, cu urechile drepte în sus și o zbughi iarăși îndărăt, în desiș. DUMITRIU, N. 148. O luă tiptil pe sub dumbravă, apoi o zbughi în fugă spre bordeie. SADOVEANU, P. M. 222. Abia intră în scorbură, că veverița se repezi. Ciocănitoarea voi s-o zbughească afară, dar veverița o prinse de coadă. GÎRLEANU, L. 14. Nu puteam pricepe unde dispărea el în timpul recreației: întotdeauna o zbughea pe poartă cu cîțiva tovarăși. VLAHUȚĂ, O. A. 380. (La imper., uneori cu valoare de interjecție) Zbughi-o = hai, repede, șterge-o. Înjugă boii la car și zbughi-o, băiete, la pădure. ȘEZ. XII 111. – Variantă: zbuchi (CARAGIALE, N. S. 57) vb. IV.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
ZBUGHI2, zbughesc, vb. IV. Tranz. (În expr.) A o zbughi = a o lua deodată la fugă. ◊ (La imper., cu valoare de interj.) Înjugă boii la car și zbughi-o, băiete! (ȘEZ.) – Din zbughi1.
- sursa: DLRM (1958)
- adăugată de gall
- acțiuni
A ZBUGHI ~esc tranz.: A o ~ a pleca grăbit și pe neobservate; a o șterge. /Din zbughi
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
zbughea v vz zbughi2
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
ZBUCHI vb. IV v. zbughi.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
sbughì v. a apuca repede fuga: voì s’o sbughiască ISP. [Slav. SŬBEGNÕTI, a o lua la fugă].
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
zbughésc v. tr. (ung. buggyanni, a țîșni de-odată, bugyogni, a clocoti, a izvorî). Fam. A o zbughi, a o șterge, a fugi, a dispărea pe neașteptate: băĭețiĭ aŭ zbughit-o la scăldat. Zbughĭ-o (îld. zbughește-o), șterge-o, fugĭ, du-te! – Și intr. fără o.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
zbughi2 interj.
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de Rodica_rk
- acțiuni
!zbughi1 (a o ~) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. o zbughesc, 3 sg. o zbughește, imperf. 1 o zbugheam, perf. c. 1 sg. am zbughit-o; conj. prez. 1 sg. să o/s-o zbughesc, 3 să o/s-o zbughească; imper. 2 sg. afirm. zbughește-o; ger. zbughind-o
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
zbughi2 (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. zbughesc, imperf. 3 sg. zbughea; conj. prez. 3 să zbughească
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
zbughi vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. zbughesc, imperf. 3 sg. zbughea; conj. prez. 3 sg. și pl. zbughească
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
zbughi (conj. zbughească)
- sursa: MDO (1953)
- adăugată de Ladislau Strifler
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
ZBUGHI vb. (fig.) a o șterge. (A ~t-o imediat de acolo.)
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
ZBUGHI vb. (fig.) a o șterge. (A ~t-o imediat de acolo.)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de cata
- acțiuni
verb (V405) Surse flexiune: DOR | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | ||
(a)
|
|
|
| singular | plural | ||
|
| ||||||
numărul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult ca perfect | |
singular | I (eu) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (tu) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (el, ea) |
| (să)
|
|
|
| ||
plural | I (noi) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (voi) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (ei, ele) |
| (să)
|
|
|
|
verb (V404) | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | ||
(a)
|
|
|
| singular | plural | ||
|
| ||||||
numărul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult ca perfect | |
singular | I (eu) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (tu) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (el, ea) |
| (să)
|
|
|
| ||
plural | I (noi) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (voi) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (ei, ele) |
| (să)
|
|
|
|
zbughi, zbughescverb
- A o zbughi = a o lua deodată la fugă; a o șterge. DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX
- Sări în lături, jucîndu-se, cu urechile drepte în sus și o zbughi iarăși îndărăt, în desiș. DUMITRIU, N. 148. DLRLC
- O luă tiptil pe sub dumbravă, apoi o zbughi în fugă spre bordeie. SADOVEANU, P. M. 222. DLRLC
- Abia intră în scorbură, că veverița se repezi. Ciocănitoarea voi s-o zbughească afară, dar veverița o prinse de coadă. GÎRLEANU, L. 14. DLRLC
- Nu puteam pricepe unde dispărea el în timpul recreației: întotdeauna o zbughea pe poartă cu cîțiva tovarăși. VLAHUȚĂ, O. A. 380. DLRLC
- (La imperativ; cu valoare de interjecție) Zbughi-o, băiete = hai repede, șterge-o. DEX '09 DLRLC
- Înjugă boii la car și zbughi-o, băiete, la pădure. ȘEZ. XII 111. DLRLC
-
-
etimologie:
- zbughi (1.) DEX '09 DEX '98 DLRM NODEX