19 definiții pentru încuraja
din care- explicative (11)
- morfologice (4)
- relaționale (4)
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
ÎNCURAJA, încurajez, vb. I. Tranz. 1. A da curaj; a îmbărbăta. 2. A sprijini, a stimula. – În + curaj (după fr. encourager).
ÎNCURAJA, încurajez, vb. I. Tranz. 1. A da curaj; a îmbărbăta. 2. A sprijini, a stimula. – În + curaj (după fr. encourager).
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de valeriu
- acțiuni
încuraja vt [At: RETEGANUL, P. I. 53 / V: ~agia, (înv) încorăja, (înv) -răja / Pzi: -~jez / E: în- + curaj] 1 A da cuiva curaj Si: a îmbărbăta. 2 A sprijini. 3 A stimula.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
ÎNCURAJA, încurajez, vb. I. Tranz. 1. A da curaj, a îmbărbăta, a însufleți. Părinții o încurajară din ochi să primească. C. PETRESCU, C. V. 14. Doctoream și încurajam soldații, care de multe ori mureau în brațele mele. RUSSO, O. 50. 2. A sprijini, a stimula. A încurajat elevul prin cuvinte de laudă. ▭ Încurajînd introducerea de forme noi de muncă, «Îndrumătorul cultural» va constitui un real sprijin. CONTEMPORANUL, S. II, 1951, nr. 223, 2/2. Să-i încurajăm dîndu-le avantaje potrivite cu sacrificiile lor. ALECSANDRI, T. I 361.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
ÎNCURAJA vb. I. tr. 1. A da curaj, a îmbărbăta. 2. A sprijini, a stimula. [P.i. 3,6 -jează, ger. -jînd. / cf. fr. encourager].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
ÎNCURAJA vb. tr. 1. a da curaj, a îmbărbăta. 2. a sprijini, a stimula. (< fr. encourager)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
A ÎNCURAJA ~ez tranz. (în opoziție cu a descuraja) 1) (persoane) A susține insuflând curaj; a face să prindă curaj; a îmbărbăta. 2) fig. A susține stimulând dezvoltarea sau realizarea practică. ~ un proiect. /<fr. encourager
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
încurajà v. 1. a da curaj, a îmbărbăta; 2. fig. a favoriza, a proteja: a încuraja industria națională.
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
încorăja v vz încuraja
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
încuragia v vz încuraja
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
încurăja v vz încuraja
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
*încurajéz v. tr. (fr. encourager). Îmbărbătez, umplu de curaj. Fig. Favorizez, protejez: a încuraja agricultura, artele.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
încuraja (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. încurajez, 3 încurajează, 1 pl. încurajăm; conj. prez. 1 sg. să încurajez, 3 să încurajeze; ger. încurajând
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
încuraja (a ~) vb., ind. prez. 3 încurajează, 1 pl. încurajăm; conj. prez. 3 să încurajeze; ger. încurajând
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
încuraja vb., ind. prez. 1 sg. incurajez, 1 pl. încurajăm; conj. prez. 3 sg. și pl. încurajeze; ger. încurajând
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
încurajez, -jează 3, -jam 1 imp., -jator adj. v.
- sursa: IVO-III (1941)
- adăugată de Ladislau Strifler
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
ÎNCURAJA vb. 1. v. însufleți. 2. v. stimula. 3. v. consola.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
ÎNCURAJA vb. 1. a îmbărbăta, a îndemna, a însufleți, a stimula, a susține, (înv.) a insufla, a mîngîia, a semeți. (Ce vă ~ în luptă?) 2. a îmbia, a îmboldi, a îndemna, a stimula. (Aprecierile lui m-au ~ să...) 3. a (se) alina, a (se) consola, a (se) îmbărbăta, a (se) mîngîia, (grecism înv.) a (se) parigorisi. (Încerca să-l ~ pentru pierderea suferită.)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
A încuraja ≠ a demoraliza, a deprima, a descuraja
- sursa: Antonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
A (se) încuraja ≠ a (se) înfricoșa, a (se) speria
- sursa: Antonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
verb (VT203) Surse flexiune: DOR | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | ||
(a)
|
|
|
| singular | plural | ||
|
| ||||||
numărul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult ca perfect | |
singular | I (eu) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (tu) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (el, ea) |
| (să)
|
|
|
| ||
plural | I (noi) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (voi) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (ei, ele) |
| (să)
|
|
|
|
încuraja, încurajezverb
-
- Părinții o încurajară din ochi să primească. C. PETRESCU, C. V. 14. DLRLC
- Doctoream și încurajam soldații, care de multe ori mureau în brațele mele. RUSSO, O. 50. DLRLC
-
-
- A încurajat elevul prin cuvinte de laudă. DLRLC
- Încurajînd introducerea de forme noi de muncă, «Îndrumătorul cultural» va constitui un real sprijin. CONTEMPORANUL, S. II, 1951, nr. 223, 2/2. DLRLC
- Să-i încurajăm dîndu-le avantaje potrivite cu sacrificiile lor. ALECSANDRI, T. I 361. DLRLC
-
etimologie:
- În + curaj DEX '98 DEX '09
- encourager DEX '09 DEX '98 DN