Modele de flexiune pentru tipul V (verb)

arrow_back înapoi

1. jura

verb (VT1)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • jura
  • jurare
  • jurat
  • juratu‑
  • jurând
  • jurându‑
singular plural
  • ju
  • jurați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • jur
(să)
  • jur
  • juram
  • jurai
  • jurasem
a II-a (tu)
  • juri
(să)
  • juri
  • jurai
  • jurași
  • juraseși
a III-a (el, ea)
  • ju
(să)
  • jure
  • jura
  • jură
  • jurase
plural I (noi)
  • jurăm
(să)
  • jurăm
  • juram
  • jurarăm
  • juraserăm
  • jurasem
a II-a (voi)
  • jurați
(să)
  • jurați
  • jurați
  • jurarăți
  • juraserăți
  • juraseți
a III-a (ei, ele)
  • ju
(să)
  • jure
  • jurau
  • jura
  • juraseră

2. circula

verb (V2)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • circula
  • circulare
  • circulat
  • circulatu‑
  • circulând
  • circulându‑
singular plural
  • circulă
  • circulați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • circul
(să)
  • circul
  • circulam
  • circulai
  • circulasem
a II-a (tu)
  • circuli
(să)
  • circuli
  • circulai
  • circulași
  • circulaseși
a III-a (el, ea)
  • circulă
(să)
  • circule
  • circula
  • circulă
  • circulase
plural I (noi)
  • circulăm
(să)
  • circulăm
  • circulam
  • circularăm
  • circulaserăm
  • circulasem
a II-a (voi)
  • circulați
(să)
  • circulați
  • circulați
  • circularăți
  • circulaserăți
  • circulaseți
a III-a (ei, ele)
  • circulă
(să)
  • circule
  • circulau
  • circula
  • circulaseră

2.1. buciuma

verb (VT2.1)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • buciuma
  • buciumare
  • buciumat
  • buciumatu‑
  • buciumând
  • buciumându‑
singular plural
  • buciumă
  • buciumați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • bucium
(să)
  • bucium
  • buciumam
  • buciumai
  • buciumasem
a II-a (tu)
  • buciumi
(să)
  • buciumi
  • buciumai
  • buciumași
  • buciumaseși
a III-a (el, ea)
  • buciumă
(să)
  • buciume
  • buciuma
  • buciumă
  • buciumase
plural I (noi)
  • buciumăm
(să)
  • buciumăm
  • buciumam
  • buciumarăm
  • buciumaserăm
  • buciumasem
a II-a (voi)
  • buciumați
(să)
  • buciumați
  • buciumați
  • buciumarăți
  • buciumaserăți
  • buciumaseți
a III-a (ei, ele)
  • buciumă
(să)
  • buciume
  • buciumau
  • buciuma
  • buciumaseră

2.2. schiauna

verb (V2.2)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • schiauna
  • schiaunare
  • schiaunat
  • schiaunatu‑
  • schiaunând
  • schiaunându‑
singular plural
  • schiaună
  • schiaunați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • schiaun
(să)
  • schiaun
  • schiaunam
  • schiaunai
  • schiaunasem
a II-a (tu)
  • schiauni
(să)
  • schiauni
  • schiaunai
  • schiaunași
  • schiaunaseși
a III-a (el, ea)
  • schiaună
(să)
  • schiaune
  • schiauna
  • schiaună
  • schiaunase
plural I (noi)
  • schiaunăm
(să)
  • schiaunăm
  • schiaunam
  • schiaunarăm
  • schiaunaserăm
  • schiaunasem
a II-a (voi)
  • schiaunați
(să)
  • schiaunați
  • schiaunați
  • schiaunarăți
  • schiaunaserăți
  • schiaunaseți
a III-a (ei, ele)
  • schiaună
(să)
  • schiaune
  • schiaunau
  • schiauna
  • schiaunaseră

3. cânta

verb (VT3)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • cânta
  • cântare
  • cântat
  • cântatu‑
  • cântând
  • cântându‑
singular plural
  • cântă
  • cântați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • cânt
(să)
  • cânt
  • cântam
  • cântai
  • cântasem
a II-a (tu)
  • cânți
(să)
  • cânți
  • cântai
  • cântași
  • cântaseși
a III-a (el, ea)
  • cântă
(să)
  • cânte
  • cânta
  • cântă
  • cântase
plural I (noi)
  • cântăm
(să)
  • cântăm
  • cântam
  • cântarăm
  • cântaserăm
  • cântasem
a II-a (voi)
  • cântați
(să)
  • cântați
  • cântați
  • cântarăți
  • cântaserăți
  • cântaseți
a III-a (ei, ele)
  • cântă
(să)
  • cânte
  • cântau
  • cânta
  • cântaseră

3.1. uita

verb (VT3.1)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • uita
  • uitare
  • uitat
  • uitatu‑
  • uitând
  • uitându‑
singular plural
  • uită
  • uitați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • uit
(să)
  • uit
  • uitam
  • uitai
  • uitasem
a II-a (tu)
  • uiți
(să)
  • uiți
  • uitai
  • uitași
  • uitaseși
a III-a (el, ea)
  • uită
(să)
  • uite
  • uita
  • uită
  • uitase
plural I (noi)
  • uităm
(să)
  • uităm
  • uitam
  • uitarăm
  • uitaserăm
  • uitasem
a II-a (voi)
  • uitați
(să)
  • uitați
  • uitați
  • uitarăți
  • uitaserăți
  • uitaseți
a III-a (ei, ele)
  • uită
(să)
  • uite
  • uitau
  • uita
  • uitaseră

4. uda

verb (VT4)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • uda
  • udare
  • udat
  • udatu‑
  • udând
  • udându‑
singular plural
  • u
  • udați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • ud
(să)
  • ud
  • udam
  • udai
  • udasem
a II-a (tu)
  • uzi
(să)
  • uzi
  • udai
  • udași
  • udaseși
a III-a (el, ea)
  • u
(să)
  • ude
  • uda
  • udă
  • udase
plural I (noi)
  • udăm
(să)
  • udăm
  • udam
  • udarăm
  • udaserăm
  • udasem
a II-a (voi)
  • udați
(să)
  • udați
  • udați
  • udarăți
  • udaserăți
  • udaseți
a III-a (ei, ele)
  • u
(să)
  • ude
  • udau
  • uda
  • udaseră

5. sughița

verb (V5)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • sughița
  • sughițare
  • sughițat
  • sughițatu‑
  • sughițând
  • sughițându‑
singular plural
  • sughiță
  • sughițați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • sughiț
  • sughit
(să)
  • sughiț
  • sughit
  • sughițam
  • sughițai
  • sughițasem
a II-a (tu)
  • sughiți
(să)
  • sughiți
  • sughițai
  • sughițași
  • sughițaseși
a III-a (el, ea)
  • sughiță
(să)
  • sughițe
  • sughița
  • sughiță
  • sughițase
plural I (noi)
  • sughițăm
(să)
  • sughițăm
  • sughițam
  • sughițarăm
  • sughițaserăm
  • sughițasem
a II-a (voi)
  • sughițați
(să)
  • sughițați
  • sughițați
  • sughițarăți
  • sughițaserăți
  • sughițaseți
a III-a (ei, ele)
  • sughiță
(să)
  • sughițe
  • sughițau
  • sughița
  • sughițaseră

6. merita

verb (VT6)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • merita
  • meritare
  • meritat
  • meritatu‑
  • meritând
  • meritându‑
singular plural
  • merită
  • meritați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • merit
(să)
  • merit
  • meritam
  • meritai
  • meritasem
a II-a (tu)
  • meriți
(să)
  • meriți
  • meritai
  • meritași
  • meritaseși
a III-a (el, ea)
  • merită
(să)
  • merite
  • merita
  • merită
  • meritase
plural I (noi)
  • merităm
(să)
  • merităm
  • meritam
  • meritarăm
  • meritaserăm
  • meritasem
a II-a (voi)
  • meritați
(să)
  • meritați
  • meritați
  • meritarăți
  • meritaserăți
  • meritaseți
a III-a (ei, ele)
  • merită
(să)
  • merite
  • meritau
  • merita
  • meritaseră

6.1. vuieta

verb (V6.1)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • vuieta
  • vuietare
  • vuietat
  • vuietatu‑
  • vuietând
  • vuietându‑
singular plural
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
a II-a (tu)
a III-a (el, ea)
  • vuietă
(să)
  • vuiete
  • vuieta
  • vuietă
  • vuietase
plural I (noi)
a II-a (voi)
a III-a (ei, ele)
  • vuietă
(să)
  • vuiete
  • vuietau
  • vuieta
  • vuietaseră

7. aplauda

verb (VT7)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • aplauda
  • aplaudare
  • aplaudat
  • aplaudatu‑
  • aplaudând
  • aplaudându‑
singular plural
  • aplaudă
  • aplaudați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • aplaud
(să)
  • aplaud
  • aplaudam
  • aplaudai
  • aplaudasem
a II-a (tu)
  • aplauzi
(să)
  • aplauzi
  • aplaudai
  • aplaudași
  • aplaudaseși
a III-a (el, ea)
  • aplaudă
(să)
  • aplaude
  • aplauda
  • aplaudă
  • aplaudase
plural I (noi)
  • aplaudăm
(să)
  • aplaudăm
  • aplaudam
  • aplaudarăm
  • aplaudaserăm
  • aplaudasem
a II-a (voi)
  • aplaudați
(să)
  • aplaudați
  • aplaudați
  • aplaudarăți
  • aplaudaserăți
  • aplaudaseți
a III-a (ei, ele)
  • aplaudă
(să)
  • aplaude
  • aplaudau
  • aplauda
  • aplaudaseră

8. gusta

verb (VT8)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • gusta
  • gustare
  • gustat
  • gustatu‑
  • gustând
  • gustându‑
singular plural
  • gustă
  • gustați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • gust
(să)
  • gust
  • gustam
  • gustai
  • gustasem
a II-a (tu)
  • guști
(să)
  • guști
  • gustai
  • gustași
  • gustaseși
a III-a (el, ea)
  • gustă
(să)
  • guste
  • gusta
  • gustă
  • gustase
plural I (noi)
  • gustăm
(să)
  • gustăm
  • gustam
  • gustarăm
  • gustaserăm
  • gustasem
a II-a (voi)
  • gustați
(să)
  • gustați
  • gustați
  • gustarăți
  • gustaserăți
  • gustaseți
a III-a (ei, ele)
  • gustă
(să)
  • guste
  • gustau
  • gusta
  • gustaseră

10. strica

verb (VT10)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • strica
  • stricare
  • stricat
  • stricatu‑
  • stricând
  • stricându‑
singular plural
  • stri
  • stricați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • stric
(să)
  • stric
  • stricam
  • stricai
  • stricasem
a II-a (tu)
  • strici
(să)
  • strici
  • stricai
  • stricași
  • stricaseși
a III-a (el, ea)
  • stri
(să)
  • strice
  • strica
  • strică
  • stricase
plural I (noi)
  • stricăm
(să)
  • stricăm
  • stricam
  • stricarăm
  • stricaserăm
  • stricasem
a II-a (voi)
  • stricați
(să)
  • stricați
  • stricați
  • stricarăți
  • stricaserăți
  • stricaseți
a III-a (ei, ele)
  • stri
(să)
  • strice
  • stricau
  • strica
  • stricaseră

11. mânca

verb (VT11)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • mânca
  • mâncare
  • mâncat
  • mâncatu‑
  • mâncând
  • mâncându‑
singular plural
  • mănâncă
  • mâncă
  • mâncați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • mănânc
  • mânc
(să)
  • mănânc
  • mânc
  • mâncam
  • mâncai
  • mâncasem
a II-a (tu)
  • mănânci
  • mânci
(să)
  • mănânci
  • mânci
  • mâncai
  • mâncași
  • mâncaseși
a III-a (el, ea)
  • mănâncă
  • mâncă
(să)
  • mănânce
  • mânce
  • mânca
  • mâncă
  • mâncase
plural I (noi)
  • mâncăm
(să)
  • mâncăm
  • mâncam
  • mâncarăm
  • mâncaserăm
  • mâncasem
a II-a (voi)
  • mâncați
(să)
  • mâncați
  • mâncați
  • mâncarăți
  • mâncaserăți
  • mâncaseți
a III-a (ei, ele)
  • mănâncă
  • mâncă
(să)
  • mănânce
  • mânce
  • mâncau
  • mânca
  • mâncaseră

12. usca

verb (VT12)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • usca
  • uscare
  • uscat
  • uscatu‑
  • uscând
  • uscându‑
singular plural
  • usu
  • uscă
  • uscați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • usuc
  • usc
(să)
  • usuc
  • usc
  • uscam
  • uscai
  • uscasem
a II-a (tu)
  • usuci
  • uști
(să)
  • usuci
  • uști
  • uscai
  • uscași
  • uscaseși
a III-a (el, ea)
  • usu
  • uscă
(să)
  • usuce
  • uște
  • usca
  • uscă
  • uscase
plural I (noi)
  • uscăm
(să)
  • uscăm
  • uscam
  • uscarăm
  • uscaserăm
  • uscasem
a II-a (voi)
  • uscați
(să)
  • uscați
  • uscați
  • uscarăți
  • uscaserăți
  • uscaseți
a III-a (ei, ele)
  • usu
  • uscă
(să)
  • usuce
  • uște
  • uscau
  • usca
  • uscaseră

13. striga

verb (VT13)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • striga
  • strigare
  • strigat
  • strigatu‑
  • strigând
  • strigându‑
singular plural
  • stri
  • strigați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • strig
(să)
  • strig
  • strigam
  • strigai
  • strigasem
a II-a (tu)
  • strigi
(să)
  • strigi
  • strigai
  • strigași
  • strigaseși
a III-a (el, ea)
  • stri
(să)
  • strige
  • striga
  • strigă
  • strigase
plural I (noi)
  • strigăm
(să)
  • strigăm
  • strigam
  • strigarăm
  • strigaserăm
  • strigasem
a II-a (voi)
  • strigați
(să)
  • strigați
  • strigați
  • strigarăți
  • strigaserăți
  • strigaseți
a III-a (ei, ele)
  • stri
(să)
  • strige
  • strigau
  • striga
  • strigaseră

14. critica

verb (VT14)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • critica
  • criticare
  • criticat
  • criticatu‑
  • criticând
  • criticându‑
singular plural
  • critică
  • criticați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • critic
(să)
  • critic
  • criticam
  • criticai
  • criticasem
a II-a (tu)
  • critici
(să)
  • critici
  • criticai
  • criticași
  • criticaseși
a III-a (el, ea)
  • critică
(să)
  • critice
  • critica
  • critică
  • criticase
plural I (noi)
  • criticăm
(să)
  • criticăm
  • criticam
  • criticarăm
  • criticaserăm
  • criticasem
a II-a (voi)
  • criticați
(să)
  • criticați
  • criticați
  • criticarăți
  • criticaserăți
  • criticaseți
a III-a (ei, ele)
  • critică
(să)
  • critice
  • criticau
  • critica
  • criticaseră

15. fumega

verb (V15)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • fumega
  • fumegare
  • fumegat
  • fumegatu‑
  • fumegând
  • fumegându‑
singular plural
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
a II-a (tu)
a III-a (el, ea)
  • fumegă
(să)
  • fumege
  • fumega
  • fumegă
  • fumegase
plural I (noi)
a II-a (voi)
a III-a (ei, ele)
  • fumegă
(să)
  • fumege
  • fumegau
  • fumega
  • fumegaseră

16. risca

verb (VT16)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • risca
  • riscare
  • riscat
  • riscatu‑
  • riscând
  • riscându‑
singular plural
  • riscă
  • riscați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • risc
(să)
  • risc
  • riscam
  • riscai
  • riscasem
a II-a (tu)
  • riști
(să)
  • riști
  • riscai
  • riscași
  • riscaseși
a III-a (el, ea)
  • riscă
(să)
  • riște
  • risca
  • riscă
  • riscase
plural I (noi)
  • riscăm
(să)
  • riscăm
  • riscam
  • riscarăm
  • riscaserăm
  • riscasem
a II-a (voi)
  • riscați
(să)
  • riscați
  • riscați
  • riscarăți
  • riscaserăți
  • riscaseți
a III-a (ei, ele)
  • riscă
(să)
  • riște
  • riscau
  • risca
  • riscaseră

17. mușca

verb (VT17)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • mușca
  • mușcare
  • mușcat
  • mușcatu‑
  • mușcând
  • mușcându‑
singular plural
  • mușcă
  • mușcați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • mușc
(să)
  • mușc
  • mușcam
  • mușcai
  • mușcasem
a II-a (tu)
  • muști
(să)
  • muști
  • mușcai
  • mușcași
  • mușcaseși
a III-a (el, ea)
  • mușcă
(să)
  • muște
  • mușca
  • mușcă
  • mușcase
plural I (noi)
  • mușcăm
(să)
  • mușcăm
  • mușcam
  • mușcarăm
  • mușcaserăm
  • mușcasem
a II-a (voi)
  • mușcați
(să)
  • mușcați
  • mușcați
  • mușcarăți
  • mușcaserăți
  • mușcaseți
a III-a (ei, ele)
  • mușcă
(să)
  • muște
  • mușcau
  • mușca
  • mușcaseră

18. căra

verb (VT18)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • căra
  • cărare
  • cărat
  • căratu‑
  • cărând
  • cărându‑
singular plural
  • ca
  • cărați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • car
(să)
  • car
  • căram
  • cărai
  • cărasem
a II-a (tu)
  • cari
(să)
  • cari
  • cărai
  • cărași
  • căraseși
a III-a (el, ea)
  • ca
(să)
  • care
  • căra
  • cără
  • cărase
plural I (noi)
  • cărăm
(să)
  • cărăm
  • căram
  • cărarăm
  • căraserăm
  • cărasem
a II-a (voi)
  • cărați
(să)
  • cărați
  • cărați
  • cărarăți
  • căraserăți
  • căraseți
a III-a (ei, ele)
  • ca
(să)
  • care
  • cărau
  • căra
  • căraseră

19. clătina

verb (VT19)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • clătina
  • clătinare
  • clătinat
  • clătinatu‑
  • clătinând
  • clătinându‑
singular plural
  • clatină
  • clătinați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • clatin
(să)
  • clatin
  • clătinam
  • clătinai
  • clătinasem
a II-a (tu)
  • clatini
(să)
  • clatini
  • clătinai
  • clătinași
  • clătinaseși
a III-a (el, ea)
  • clatină
(să)
  • clatine
  • clătina
  • clătină
  • clătinase
plural I (noi)
  • clătinăm
(să)
  • clătinăm
  • clătinam
  • clătinarăm
  • clătinaserăm
  • clătinasem
a II-a (voi)
  • clătinați
(să)
  • clătinați
  • clătinați
  • clătinarăți
  • clătinaserăți
  • clătinaseți
a III-a (ei, ele)
  • clatină
(să)
  • clatine
  • clătinau
  • clătina
  • clătinaseră

19.1. cățăra

verb (V19.1)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • cățăra
  • cățărare
  • cățărat
  • cățăratu‑
  • cățărând
  • cățărându‑
singular plural
  • cațără
  • cățărați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • cațăr
(să)
  • cațăr
  • cățăram
  • cățărai
  • cățărasem
a II-a (tu)
  • cațări
(să)
  • cațări
  • cățărai
  • cățărași
  • cățăraseși
a III-a (el, ea)
  • cațără
(să)
  • cațăre
  • cățăra
  • cățără
  • cățărase
plural I (noi)
  • cățărăm
(să)
  • cățărăm
  • cățăram
  • cățărarăm
  • cățăraserăm
  • cățărasem
a II-a (voi)
  • cățărați
(să)
  • cățărați
  • cățărați
  • cățărarăți
  • cățăraserăți
  • cățăraseți
a III-a (ei, ele)
  • cațără
(să)
  • cațăre
  • cățărau
  • cățăra
  • cățăraseră

20. săpa

verb (VT20)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • săpa
  • săpare
  • săpat
  • săpatu‑
  • săpând
  • săpându‑
singular plural
  • sa
  • săpați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • sap
  • săp
(să)
  • sap
  • săp
  • săpam
  • săpai
  • săpasem
a II-a (tu)
  • sapi
  • săpi
(să)
  • sapi
  • săpi
  • săpai
  • săpași
  • săpaseși
a III-a (el, ea)
  • sa
(să)
  • sape
  • săpe
  • săpa
  • săpă
  • săpase
plural I (noi)
  • săpăm
(să)
  • săpăm
  • săpam
  • săparăm
  • săpaserăm
  • săpasem
a II-a (voi)
  • săpați
(să)
  • săpați
  • săpați
  • săparăți
  • săpaserăți
  • săpaseți
a III-a (ei, ele)
  • sa
(să)
  • sape
  • săpe
  • săpau
  • săpa
  • săpaseră

21. țesăla

verb (VT21)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • țesăla
  • țesălare
  • țesălat
  • țesălatu‑
  • țesălând
  • țesălându‑
singular plural
  • țesa
  • țesălă
  • țesălați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • țesăl
  • țesal
  • țesăl
(să)
  • țesăl
  • țesal
  • țesăl
  • țesălam
  • țesălai
  • țesălasem
a II-a (tu)
  • țesăli
  • țesali
  • țesăli
(să)
  • țesăli
  • țesali
  • țesăli
  • țesălai
  • țesălași
  • țesălaseși
a III-a (el, ea)
  • țesa
  • țesălă
(să)
  • țesale
  • țesăle
  • țesăle
  • țesăla
  • țesălă
  • țesălase
plural I (noi)
  • țesălăm
(să)
  • țesălăm
  • țesălam
  • țesălarăm
  • țesălaserăm
  • țesălasem
a II-a (voi)
  • țesălați
(să)
  • țesălați
  • țesălați
  • țesălarăți
  • țesălaserăți
  • țesălaseți
a III-a (ei, ele)
  • țesa
  • țesălă
(să)
  • țesale
  • țesăle
  • țesălau
  • țesăla
  • țesălaseră

22. crăpa

verb (VT22)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • crăpa
  • crăpare
  • crăpat
  • crăpatu‑
  • crăpând
  • crăpându‑
singular plural
  • cra
  • crăpați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • crăp
(să)
  • crăp
  • crăpam
  • crăpai
  • crăpasem
a II-a (tu)
  • crăpi
(să)
  • crăpi
  • crăpai
  • crăpași
  • crăpaseși
a III-a (el, ea)
  • cra
(să)
  • crape
  • crăpe
  • crăpa
  • crăpă
  • crăpase
plural I (noi)
  • crăpăm
(să)
  • crăpăm
  • crăpam
  • crăparăm
  • crăpaserăm
  • crăpasem
a II-a (voi)
  • crăpați
(să)
  • crăpați
  • crăpați
  • crăparăți
  • crăpaserăți
  • crăpaseți
a III-a (ei, ele)
  • cra
(să)
  • crape
  • crăpe
  • crăpau
  • crăpa
  • crăpaseră

23. rezema

verb (VT23)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • rezema
  • rezemare
  • rezemat
  • rezematu‑
  • rezemând
  • rezemându‑
singular plural
  • reazemă
  • rezemă
  • rezemați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • reazem
  • rezem
(să)
  • reazem
  • rezem
  • rezemam
  • rezemai
  • rezemasem
a II-a (tu)
  • rezemi
  • reazemi
(să)
  • rezemi
  • reazemi
  • rezemai
  • rezemași
  • rezemaseși
a III-a (el, ea)
  • reazemă
  • rezemă
(să)
  • rezeme
  • reazeme
  • rezema
  • rezemă
  • rezemase
plural I (noi)
  • rezemăm
(să)
  • rezemăm
  • rezemam
  • rezemarăm
  • rezemaserăm
  • rezemasem
a II-a (voi)
  • rezemați
(să)
  • rezemați
  • rezemați
  • rezemarăți
  • rezemaserăți
  • rezemaseți
a III-a (ei, ele)
  • reazemă
  • rezemă
(să)
  • rezeme
  • reazeme
  • rezemau
  • rezema
  • rezemaseră

24. mieuna

verb (V24)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • mieuna
  • mieunare
  • mieunat
  • mieunatu‑
  • mieunând
  • mieunându‑
singular plural
  • miaună
  • mieunați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • miaun
(să)
  • miaun
  • mieunam
  • mieunai
  • mieunasem
a II-a (tu)
  • miauni
(să)
  • miauni
  • mieunai
  • mieunași
  • mieunaseși
a III-a (el, ea)
  • miaună
(să)
  • miaune
  • mieuna
  • mieună
  • mieunase
plural I (noi)
  • mieunăm
(să)
  • mieunăm
  • mieunam
  • mieunarăm
  • mieunaserăm
  • mieunasem
a II-a (voi)
  • mieunați
(să)
  • mieunați
  • mieunați
  • mieunarăți
  • mieunaserăți
  • mieunaseți
a III-a (ei, ele)
  • miaună
(să)
  • miaune
  • mieunau
  • mieuna
  • mieunaseră

25. întreba

verb (VT25)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • întreba
  • ‑ntreba
  • întrebare
  • ‑ntrebare
  • întrebat
  • ‑ntrebat
  • întrebatu‑
  • ‑ntrebatu‑
  • întrebând
  • ‑ntrebând
  • întrebându‑
  • ‑ntrebându‑
singular plural
  • întrea
  • ‑ntrea
  • întrebați
  • ‑ntrebați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • întreb
  • ‑ntreb
(să)
  • întreb
  • ‑ntreb
  • întrebam
  • ‑ntrebam
  • întrebai
  • ‑ntrebai
  • întrebasem
  • ‑ntrebasem
a II-a (tu)
  • întrebi
  • ‑ntrebi
(să)
  • întrebi
  • ‑ntrebi
  • întrebai
  • ‑ntrebai
  • întrebași
  • ‑ntrebași
  • întrebaseși
  • ‑ntrebaseși
a III-a (el, ea)
  • întrea
  • ‑ntrea
(să)
  • întrebe
  • ‑ntrebe
  • întreba
  • ‑ntreba
  • întrebă
  • ‑ntrebă
  • întrebase
  • ‑ntrebase
plural I (noi)
  • întrebăm
  • ‑ntrebăm
(să)
  • întrebăm
  • ‑ntrebăm
  • întrebam
  • ‑ntrebam
  • întrebarăm
  • ‑ntrebarăm
  • întrebaserăm
  • ‑ntrebaserăm
  • întrebasem
  • ‑ntrebasem
a II-a (voi)
  • întrebați
  • ‑ntrebați
(să)
  • întrebați
  • ‑ntrebați
  • întrebați
  • ‑ntrebați
  • întrebarăți
  • ‑ntrebarăți
  • întrebaserăți
  • ‑ntrebaserăți
  • întrebaseți
  • ‑ntrebaseți
a III-a (ei, ele)
  • întrea
  • ‑ntrea
(să)
  • întrebe
  • ‑ntrebe
  • întrebau
  • ‑ntrebau
  • întreba
  • ‑ntreba
  • întrebaseră
  • ‑ntrebaseră

26. zgrepțăna

verb (VT26)
Conjugare nerecomandată.
Surse flexiune: DMLR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • zgrepțăna
  • zgrepțănare
  • zgrepțănat
  • zgrepțănatu‑
  • zgrepțănând
  • zgrepțănându‑
singular plural
  • zgreapțănă
  • zgrepțănați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • zgreapțăn
  • zgrepțăn
(să)
  • zgreapțăn
  • zgrepțăn
  • zgrepțănam
  • zgrepțănai
  • zgrepțănasem
a II-a (tu)
  • zgreapțăni
(să)
  • zgreapțăni
  • zgrepțănai
  • zgrepțănași
  • zgrepțănaseși
a III-a (el, ea)
  • zgreapțănă
(să)
  • zgreapțăne
  • zgrepțăna
  • zgrepțănă
  • zgrepțănase
plural I (noi)
  • zgrepțănăm
(să)
  • zgrepțănăm
  • zgrepțănam
  • zgrepțănarăm
  • zgrepțănaserăm
  • zgrepțănasem
a II-a (voi)
  • zgrepțănați
(să)
  • zgrepțănați
  • zgrepțănați
  • zgrepțănarăți
  • zgrepțănaserăți
  • zgrepțănaseți
a III-a (ei, ele)
  • zgreapțănă
(să)
  • zgreapțăne
  • zgrepțănau
  • zgrepțăna
  • zgrepțănaseră

26.1. fremăta

verb (V26.1)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • fremăta
  • fremătare
  • fremătat
  • fremătatu‑
  • fremătând
  • fremătându‑
singular plural
  • freamătă
  • fremătați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • freamăt
  • fremăt
(să)
  • freamăt
  • fremăt
  • fremătam
  • fremătai
  • fremătasem
a II-a (tu)
  • freamăți
(să)
  • freamăți
  • fremătai
  • fremătași
  • fremătaseși
a III-a (el, ea)
  • freamătă
(să)
  • freamăte
  • fremăta
  • fremătă
  • fremătase
plural I (noi)
  • fremătăm
(să)
  • fremătăm
  • fremătam
  • fremătarăm
  • fremătaserăm
  • fremătasem
a II-a (voi)
  • fremătați
(să)
  • fremătați
  • fremătați
  • fremătarăți
  • fremătaserăți
  • fremătaseți
a III-a (ei, ele)
  • freamătă
(să)
  • freamăte
  • fremătau
  • fremăta
  • fremătaseră

27. chema

verb (VT27)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • chema
  • chemare
  • chemat
  • chematu‑
  • chemând
  • chemându‑
singular plural
  • chea
  • chemați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • chem
(să)
  • chem
  • chemam
  • chemai
  • chemasem
a II-a (tu)
  • chemi
(să)
  • chemi
  • chemai
  • chemași
  • chemaseși
a III-a (el, ea)
  • chea
(să)
  • cheme
  • chema
  • chemă
  • chemase
plural I (noi)
  • chemăm
(să)
  • chemăm
  • chemam
  • chemarăm
  • chemaserăm
  • chemasem
a II-a (voi)
  • chemați
(să)
  • chemați
  • chemați
  • chemarăți
  • chemaserăți
  • chemaseți
a III-a (ei, ele)
  • chea
(să)
  • cheme
  • chemau
  • chema
  • chemaseră

28. decerna

verb (VT28)
Conjugare nerecomandată.
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • decerna
  • decernare
  • decernat
  • decernatu‑
  • decernând
  • decernându‑
singular plural
  • decernă
  • decernați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • decern
(să)
  • decern
  • decernam
  • decernai
  • decernasem
a II-a (tu)
  • decerni
(să)
  • decerni
  • decernai
  • decernași
  • decernaseși
a III-a (el, ea)
  • decernă
(să)
  • decearnă
  • decerna
  • decernă
  • decernase
plural I (noi)
  • decernăm
(să)
  • decernăm
  • decernam
  • decernarăm
  • decernaserăm
  • decernasem
a II-a (voi)
  • decernați
(să)
  • decernați
  • decernați
  • decernarăți
  • decernaserăți
  • decernaseți
a III-a (ei, ele)
  • decernă
(să)
  • decearnă
  • decernau
  • decerna
  • decernaseră

29. scheuna

verb (V29)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • scheuna
  • scheunare
  • scheunat
  • scheunatu‑
  • scheunând
  • scheunându‑
singular plural
  • scheaună
  • scheunați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • scheaun
(să)
  • scheaun
  • scheunam
  • scheunai
  • scheunasem
a II-a (tu)
  • scheauni
(să)
  • scheauni
  • scheunai
  • scheunași
  • scheunaseși
a III-a (el, ea)
  • scheaună
(să)
  • scheaune
  • scheuna
  • scheună
  • scheunase
plural I (noi)
  • scheunăm
(să)
  • scheunăm
  • scheunam
  • scheunarăm
  • scheunaserăm
  • scheunasem
a II-a (voi)
  • scheunați
(să)
  • scheunați
  • scheunați
  • scheunarăți
  • scheunaserăți
  • scheunaseți
a III-a (ei, ele)
  • scheaună
(să)
  • scheaune
  • scheunau
  • scheuna
  • scheunaseră

30. așeza

verb (VT30)
Surse flexiune: DOOM 2
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • așeza
  • așezare
  • așezat
  • așezatu‑
  • așezând
  • așezându‑
singular plural
  • a
  • așezați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • ez
(să)
  • ez
  • așezam
  • așezai
  • așezasem
a II-a (tu)
  • ezi
(să)
  • ezi
  • așezai
  • așezași
  • așezaseși
a III-a (el, ea)
  • a
(să)
  • eze
  • așeza
  • așeză
  • așezase
plural I (noi)
  • așezăm
(să)
  • așezăm
  • așezam
  • așezarăm
  • așezaserăm
  • așezasem
a II-a (voi)
  • așezați
(să)
  • așezați
  • așezați
  • așezarăți
  • așezaserăți
  • așezaseți
a III-a (ei, ele)
  • a
(să)
  • eze
  • așezau
  • așeza
  • așezaseră

31. deșela

verb (VT31)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • deșela
  • deșelare
  • deșelat
  • deșelatu‑
  • deșelând
  • deșelându‑
singular plural
  • deșa
  • deșelați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • deșel
(să)
  • deșel
  • deșelam
  • deșelai
  • deșelasem
a II-a (tu)
  • deșeli
(să)
  • deșeli
  • deșelai
  • deșelași
  • deșelaseși
a III-a (el, ea)
  • deșa
(să)
  • deșale
  • deșela
  • deșelă
  • deșelase
plural I (noi)
  • deșelăm
(să)
  • deșelăm
  • deșelam
  • deșelarăm
  • deșelaserăm
  • deșelasem
a II-a (voi)
  • deșelați
(să)
  • deșelați
  • deșelați
  • deșelarăți
  • deșelaserăți
  • deșelaseți
a III-a (ei, ele)
  • deșa
(să)
  • deșale
  • deșelau
  • deșela
  • deșelaseră

32. număra

verb (VT32)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • număra
  • numărare
  • numărat
  • număratu‑
  • numărând
  • numărându‑
singular plural
  • numără
  • numărați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • număr
(să)
  • număr
  • număram
  • numărai
  • numărasem
a II-a (tu)
  • numeri
(să)
  • numeri
  • numărai
  • numărași
  • număraseși
a III-a (el, ea)
  • numără
(să)
  • numere
  • număra
  • numără
  • numărase
plural I (noi)
  • numărăm
(să)
  • numărăm
  • număram
  • numărarăm
  • număraserăm
  • numărasem
a II-a (voi)
  • numărați
(să)
  • numărați
  • numărați
  • numărarăți
  • număraserăți
  • număraseți
a III-a (ei, ele)
  • numără
(să)
  • numere
  • numărau
  • număra
  • număraseră

33. enumera

verb (VT33)
Surse flexiune: DOOM 3
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • enumera
  • enumerare
  • enumerat
  • enumeratu‑
  • enumerând
  • enumerându‑
singular plural
  • enumeră
  • enumerați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • enumăr
(să)
  • enumăr
  • enumeram
  • enumerai
  • enumerasem
a II-a (tu)
  • enumeri
(să)
  • enumeri
  • enumerai
  • enumerași
  • enumeraseși
a III-a (el, ea)
  • enumeră
(să)
  • enumere
  • enumera
  • enumeră
  • enumerase
plural I (noi)
  • enumerăm
(să)
  • enumerăm
  • enumeram
  • enumerarăm
  • enumeraserăm
  • enumerasem
a II-a (voi)
  • enumerați
(să)
  • enumerați
  • enumerați
  • enumerarăți
  • enumeraserăți
  • enumeraseți
a III-a (ei, ele)
  • enumeră
(să)
  • enumere
  • enumerau
  • enumera
  • enumeraseră

34. spăla

verb (VT34)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • spăla
  • spălare
  • spălat
  • spălatu‑
  • spălând
  • spălându‑
singular plural
  • spa
  • spălați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • spăl
(să)
  • spăl
  • spălam
  • spălai
  • spălasem
a II-a (tu)
  • speli
(să)
  • speli
  • spălai
  • spălași
  • spălaseși
a III-a (el, ea)
  • spa
(să)
  • spele
  • spăla
  • spălă
  • spălase
plural I (noi)
  • spălăm
(să)
  • spălăm
  • spălam
  • spălarăm
  • spălaserăm
  • spălasem
a II-a (voi)
  • spălați
(să)
  • spălați
  • spălați
  • spălarăți
  • spălaserăți
  • spălaseți
a III-a (ei, ele)
  • spa
(să)
  • spele
  • spălau
  • spăla
  • spălaseră

35. îndopa

verb (VT35)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • îndopa
  • ‑ndopa
  • îndopare
  • ‑ndopare
  • îndopat
  • ‑ndopat
  • îndopatu‑
  • ‑ndopatu‑
  • îndopând
  • ‑ndopând
  • îndopându‑
  • ‑ndopându‑
singular plural
  • îndoa
  • ‑ndoa
  • îndopați
  • ‑ndopați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • îndop
  • ‑ndop
(să)
  • îndop
  • ‑ndop
  • îndopam
  • ‑ndopam
  • îndopai
  • ‑ndopai
  • îndopasem
  • ‑ndopasem
a II-a (tu)
  • îndopi
  • ‑ndopi
(să)
  • îndopi
  • ‑ndopi
  • îndopai
  • ‑ndopai
  • îndopași
  • ‑ndopași
  • îndopaseși
  • ‑ndopaseși
a III-a (el, ea)
  • îndoa
  • ‑ndoa
(să)
  • îndoape
  • ‑ndoape
  • îndopa
  • ‑ndopa
  • îndopă
  • ‑ndopă
  • îndopase
  • ‑ndopase
plural I (noi)
  • îndopăm
  • ‑ndopăm
(să)
  • îndopăm
  • ‑ndopăm
  • îndopam
  • ‑ndopam
  • îndoparăm
  • ‑ndoparăm
  • îndopaserăm
  • ‑ndopaserăm
  • îndopasem
  • ‑ndopasem
a II-a (voi)
  • îndopați
  • ‑ndopați
(să)
  • îndopați
  • ‑ndopați
  • îndopați
  • ‑ndopați
  • îndoparăți
  • ‑ndoparăți
  • îndopaserăți
  • ‑ndopaserăți
  • îndopaseți
  • ‑ndopaseți
a III-a (ei, ele)
  • îndoa
  • ‑ndoa
(să)
  • îndoape
  • ‑ndoape
  • îndopau
  • ‑ndopau
  • îndopa
  • ‑ndopa
  • îndopaseră
  • ‑ndopaseră

36. turna

verb (VT36)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • turna
  • turnare
  • turnat
  • turnatu‑
  • turnând
  • turnându‑
singular plural
  • toarnă
  • turnați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • torn
(să)
  • torn
  • turnam
  • turnai
  • turnasem
a II-a (tu)
  • torni
(să)
  • torni
  • turnai
  • turnași
  • turnaseși
a III-a (el, ea)
  • toarnă
(să)
  • toarne
  • turna
  • turnă
  • turnase
plural I (noi)
  • turnăm
(să)
  • turnăm
  • turnam
  • turnarăm
  • turnaserăm
  • turnasem
a II-a (voi)
  • turnați
(să)
  • turnați
  • turnați
  • turnarăți
  • turnaserăți
  • turnaseți
a III-a (ei, ele)
  • toarnă
(să)
  • toarne
  • turnau
  • turna
  • turnaseră

37. scăpăra

verb (VT37)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • scăpăra
  • scăpărare
  • scăpărat
  • scăpăratu‑
  • scăpărând
  • scăpărându‑
singular plural
  • scapără
  • scăpărați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • scapăr
(să)
  • scapăr
  • scăpăram
  • scăpărai
  • scăpărasem
a II-a (tu)
  • scaperi
(să)
  • scaperi
  • scăpărai
  • scăpărași
  • scăpăraseși
a III-a (el, ea)
  • scapără
(să)
  • scapere
  • scăpăra
  • scăpără
  • scăpărase
plural I (noi)
  • scăpărăm
(să)
  • scăpărăm
  • scăpăram
  • scăpărarăm
  • scăpăraserăm
  • scăpărasem
a II-a (voi)
  • scăpărați
(să)
  • scăpărați
  • scăpărați
  • scăpărarăți
  • scăpăraserăți
  • scăpăraseți
a III-a (ei, ele)
  • scapără
(să)
  • scapere
  • scăpărau
  • scăpăra
  • scăpăraseră

38. depăna

verb (VT38)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • depăna
  • depănare
  • depănat
  • depănatu‑
  • depănând
  • depănându‑
singular plural
  • deapănă
  • depănați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • depăn
  • deapăn
(să)
  • depăn
  • deapăn
  • depănam
  • depănai
  • depănasem
a II-a (tu)
  • depeni
(să)
  • depeni
  • depănai
  • depănași
  • depănaseși
a III-a (el, ea)
  • deapănă
(să)
  • depene
  • depăna
  • depănă
  • depănase
plural I (noi)
  • depănăm
(să)
  • depănăm
  • depănam
  • depănarăm
  • depănaserăm
  • depănasem
a II-a (voi)
  • depănați
(să)
  • depănați
  • depănați
  • depănarăți
  • depănaserăți
  • depănaseți
a III-a (ei, ele)
  • deapănă
(să)
  • depene
  • depănau
  • depăna
  • depănaseră

39. semăna

verb (VT39)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • semăna
  • semănare
  • semănat
  • semănatu‑
  • semănând
  • semănându‑
singular plural
  • seamănă
  • semănați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • semăn
  • seamăn
(să)
  • semăn
  • seamăn
  • semănam
  • semănai
  • semănasem
a II-a (tu)
  • semeni
(să)
  • semeni
  • semănai
  • semănași
  • semănaseși
a III-a (el, ea)
  • seamănă
(să)
  • semene
  • semăna
  • semănă
  • semănase
plural I (noi)
  • semănăm
(să)
  • semănăm
  • semănam
  • semănarăm
  • semănaserăm
  • semănasem
a II-a (voi)
  • semănați
(să)
  • semănați
  • semănați
  • semănarăți
  • semănaserăți
  • semănaseți
a III-a (ei, ele)
  • seamănă
(să)
  • semene
  • semănau
  • semăna
  • semănaseră

40. îngemăna

verb (VT40)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • îngemăna
  • ‑ngemăna
  • îngemănare
  • ‑ngemănare
  • îngemănat
  • ‑ngemănat
  • îngemănatu‑
  • ‑ngemănatu‑
  • îngemănând
  • ‑ngemănând
  • îngemănându‑
  • ‑ngemănându‑
singular plural
  • îngeamănă
  • ‑ngeamănă
  • îngemănați
  • ‑ngemănați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • îngemăn
  • ‑ngemăn
(să)
  • îngemăn
  • ‑ngemăn
  • îngemănam
  • ‑ngemănam
  • îngemănai
  • ‑ngemănai
  • îngemănasem
  • ‑ngemănasem
a II-a (tu)
  • îngemeni
  • ‑ngemeni
(să)
  • îngemeni
  • ‑ngemeni
  • îngemănai
  • ‑ngemănai
  • îngemănași
  • ‑ngemănași
  • îngemănaseși
  • ‑ngemănaseși
a III-a (el, ea)
  • îngeamănă
  • ‑ngeamănă
(să)
  • îngemene
  • ‑ngemene
  • îngemăna
  • ‑ngemăna
  • îngemănă
  • ‑ngemănă
  • îngemănase
  • ‑ngemănase
plural I (noi)
  • îngemănăm
  • ‑ngemănăm
(să)
  • îngemănăm
  • ‑ngemănăm
  • îngemănam
  • ‑ngemănam
  • îngemănarăm
  • ‑ngemănarăm
  • îngemănaserăm
  • ‑ngemănaserăm
  • îngemănasem
  • ‑ngemănasem
a II-a (voi)
  • îngemănați
  • ‑ngemănați
(să)
  • îngemănați
  • ‑ngemănați
  • îngemănați
  • ‑ngemănați
  • îngemănarăți
  • ‑ngemănarăți
  • îngemănaserăți
  • ‑ngemănaserăți
  • îngemănaseți
  • ‑ngemănaseți
a III-a (ei, ele)
  • îngeamănă
  • ‑ngeamănă
(să)
  • îngemene
  • ‑ngemene
  • îngemănau
  • ‑ngemănau
  • îngemăna
  • ‑ngemăna
  • îngemănaseră
  • ‑ngemănaseră

40.1. depăra

verb (VT40.1)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • depăra
  • depărare
  • depărat
  • depăratu‑
  • depărând
  • depărându‑
singular plural
  • deapără
  • depărați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • depăr
(să)
  • depăr
  • depăram
  • depărai
  • depărasem
a II-a (tu)
  • deperi
(să)
  • deperi
  • depărai
  • depărași
  • depăraseși
a III-a (el, ea)
  • deapără
(să)
  • depere
  • depăra
  • depără
  • depărase
plural I (noi)
  • depărăm
(să)
  • depărăm
  • depăram
  • depărarăm
  • depăraserăm
  • depărasem
a II-a (voi)
  • depărați
(să)
  • depărați
  • depărați
  • depărarăți
  • depăraserăți
  • depăraseți
a III-a (ei, ele)
  • deapără
(să)
  • depere
  • depărau
  • depăra
  • depăraseră

41. cetera

verb (VT41)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • cetera
  • ceterare
  • ceterat
  • ceteratu‑
  • ceterând
  • ceterându‑
singular plural
  • ceteră
  • ceatără
  • ceterați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • ceter
(să)
  • ceter
  • ceteram
  • ceterai
  • ceterasem
a II-a (tu)
  • ceteri
(să)
  • ceteri
  • ceterai
  • ceterași
  • ceteraseși
a III-a (el, ea)
  • ceteră
  • ceatără
(să)
  • cetere
  • cetera
  • ceteră
  • ceterase
plural I (noi)
  • ceterăm
(să)
  • ceterăm
  • ceteram
  • ceterarăm
  • ceteraserăm
  • ceterasem
a II-a (voi)
  • ceterați
(să)
  • ceterați
  • ceterați
  • ceterarăți
  • ceteraserăți
  • ceteraseți
a III-a (ei, ele)
  • ceteră
  • ceatără
(să)
  • cetere
  • ceterau
  • cetera
  • ceteraseră

42. pieptăna

verb (VT42)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • pieptăna
  • pieptănare
  • pieptănat
  • pieptănatu‑
  • pieptănând
  • pieptănându‑
singular plural
  • piaptănă
  • pieptănați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • pieptăn
  • piaptăn
(să)
  • pieptăn
  • piaptăn
  • pieptănam
  • pieptănai
  • pieptănasem
a II-a (tu)
  • piepteni
(să)
  • piepteni
  • pieptănai
  • pieptănași
  • pieptănaseși
a III-a (el, ea)
  • piaptănă
(să)
  • pieptene
  • pieptăna
  • pieptănă
  • pieptănase
plural I (noi)
  • pieptănăm
(să)
  • pieptănăm
  • pieptănam
  • pieptănarăm
  • pieptănaserăm
  • pieptănasem
a II-a (voi)
  • pieptănați
(să)
  • pieptănați
  • pieptănați
  • pieptănarăți
  • pieptănaserăți
  • pieptănaseți
a III-a (ei, ele)
  • piaptănă
(să)
  • pieptene
  • pieptănau
  • pieptăna
  • pieptănaseră

43. sălta

verb (VT43)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • sălta
  • săltare
  • săltat
  • săltatu‑
  • săltând
  • săltându‑
singular plural
  • saltă
  • săltați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • salt
(să)
  • salt
  • săltam
  • săltai
  • săltasem
a II-a (tu)
  • salți
(să)
  • salți
  • săltai
  • săltași
  • săltaseși
a III-a (el, ea)
  • saltă
(să)
  • salte
  • sălta
  • săltă
  • săltase
plural I (noi)
  • săltăm
(să)
  • săltăm
  • săltam
  • săltarăm
  • săltaserăm
  • săltasem
a II-a (voi)
  • săltați
(să)
  • săltați
  • săltați
  • săltarăți
  • săltaserăți
  • săltaseți
a III-a (ei, ele)
  • saltă
(să)
  • salte
  • săltau
  • sălta
  • săltaseră

44. scălda

verb (VT44)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • scălda
  • scăldare
  • scăldat
  • scăldatu‑
  • scăldând
  • scăldându‑
singular plural
  • scaldă
  • scăldați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • scald
(să)
  • scald
  • scăldam
  • scăldai
  • scăldasem
a II-a (tu)
  • scalzi
(să)
  • scalzi
  • scăldai
  • scăldași
  • scăldaseși
a III-a (el, ea)
  • scaldă
(să)
  • scalde
  • scălda
  • scăldă
  • scăldase
plural I (noi)
  • scăldăm
(să)
  • scăldăm
  • scăldam
  • scăldarăm
  • scăldaserăm
  • scăldasem
a II-a (voi)
  • scăldați
(să)
  • scăldați
  • scăldați
  • scăldarăți
  • scăldaserăți
  • scăldaseți
a III-a (ei, ele)
  • scaldă
(să)
  • scalde
  • scăldau
  • scălda
  • scăldaseră

45. căuta

verb (VT45)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • căuta
  • căutare
  • căutat
  • căutatu‑
  • căutând
  • căutându‑
singular plural
  • caută
  • căutați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • caut
(să)
  • caut
  • căutam
  • căutai
  • căutasem
a II-a (tu)
  • cauți
(să)
  • cauți
  • căutai
  • căutași
  • căutaseși
a III-a (el, ea)
  • caută
(să)
  • caute
  • căuta
  • căută
  • căutase
plural I (noi)
  • căutăm
(să)
  • căutăm
  • căutam
  • căutarăm
  • căutaserăm
  • căutasem
a II-a (voi)
  • căutați
(să)
  • căutați
  • căutați
  • căutarăți
  • căutaserăți
  • căutaseți
a III-a (ei, ele)
  • caută
(să)
  • caute
  • căutau
  • căuta
  • căutaseră

46. lăuda

verb (VT46)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • lăuda
  • lăudare
  • lăudat
  • lăudatu‑
  • lăudând
  • lăudându‑
singular plural
  • laudă
  • lăudați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • laud
(să)
  • laud
  • lăudam
  • lăudai
  • lăudasem
a II-a (tu)
  • lauzi
(să)
  • lauzi
  • lăudai
  • lăudași
  • lăudaseși
a III-a (el, ea)
  • laudă
(să)
  • laude
  • lăuda
  • lăudă
  • lăudase
plural I (noi)
  • lăudăm
(să)
  • lăudăm
  • lăudam
  • lăudarăm
  • lăudaserăm
  • lăudasem
a II-a (voi)
  • lăudați
(să)
  • lăudați
  • lăudați
  • lăudarăți
  • lăudaserăți
  • lăudaseți
a III-a (ei, ele)
  • laudă
(să)
  • laude
  • lăudau
  • lăuda
  • lăudaseră

47. prăda

verb (VT47)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • prăda
  • prădare
  • prădat
  • prădatu‑
  • prădând
  • prădându‑
singular plural
  • pra
  • prădați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • prad
  • prăd
(să)
  • prad
  • prăd
  • prădam
  • prădai
  • prădasem
a II-a (tu)
  • prazi
  • prăzi
(să)
  • prazi
  • prăzi
  • prădai
  • prădași
  • prădaseși
a III-a (el, ea)
  • pra
(să)
  • prade
  • prăde
  • prăda
  • prădă
  • prădase
plural I (noi)
  • prădăm
(să)
  • prădăm
  • prădam
  • prădarăm
  • prădaserăm
  • prădasem
a II-a (voi)
  • prădați
(să)
  • prădați
  • prădați
  • prădarăți
  • prădaserăți
  • prădaseți
a III-a (ei, ele)
  • pra
(să)
  • prade
  • prăde
  • prădau
  • prăda
  • prădaseră

48. arăta

verb (VT48)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • arăta
  • arătare
  • arătat
  • arătatu‑
  • arătând
  • arătându‑
singular plural
  • ara
  • arătați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • arăt
(să)
  • arăt
  • arătam
  • arătai
  • arătasem
a II-a (tu)
  • arăți
(să)
  • arăți
  • arătai
  • arătași
  • arătaseși
a III-a (el, ea)
  • ara
(să)
  • arate
  • arăta
  • arătă
  • arătase
plural I (noi)
  • arătăm
(să)
  • arătăm
  • arătam
  • arătarăm
  • arătaserăm
  • arătasem
a II-a (voi)
  • arătați
(să)
  • arătați
  • arătați
  • arătarăți
  • arătaserăți
  • arătaseți
a III-a (ei, ele)
  • ara
(să)
  • arate
  • arătau
  • arăta
  • arătaseră

49. aștepta

verb (VT49)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • aștepta
  • așteptare
  • așteptat
  • așteptatu‑
  • așteptând
  • așteptându‑
singular plural
  • așteaptă
  • așteptați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • aștept
(să)
  • aștept
  • așteptam
  • așteptai
  • așteptasem
a II-a (tu)
  • aștepți
(să)
  • aștepți
  • așteptai
  • așteptași
  • așteptaseși
a III-a (el, ea)
  • așteaptă
(să)
  • aștepte
  • aștepta
  • așteptă
  • așteptase
plural I (noi)
  • așteptăm
(să)
  • așteptăm
  • așteptam
  • așteptarăm
  • așteptaserăm
  • așteptasem
a II-a (voi)
  • așteptați
(să)
  • așteptați
  • așteptați
  • așteptarăți
  • așteptaserăți
  • așteptaseți
a III-a (ei, ele)
  • așteaptă
(să)
  • aștepte
  • așteptau
  • aștepta
  • așteptaseră

50. certa

verb (VT50)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • certa
  • certare
  • certat
  • certatu‑
  • certând
  • certându‑
singular plural
  • ceartă
  • certați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • cert
(să)
  • cert
  • certam
  • certai
  • certasem
a II-a (tu)
  • cerți
(să)
  • cerți
  • certai
  • certași
  • certaseși
a III-a (el, ea)
  • ceartă
(să)
  • certe
  • certa
  • certă
  • certase
plural I (noi)
  • certăm
(să)
  • certăm
  • certam
  • certarăm
  • certaserăm
  • certasem
a II-a (voi)
  • certați
(să)
  • certați
  • certați
  • certarăți
  • certaserăți
  • certaseți
a III-a (ei, ele)
  • ceartă
(să)
  • certe
  • certau
  • certa
  • certaseră

51. succeda

verb (VT51)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • succeda
  • succedare
  • succedat
  • succedatu‑
  • succedând
  • succedându‑
singular plural
  • succe
  • succedați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • succed
(să)
  • succed
  • succedam
  • succedai
  • succedasem
a II-a (tu)
  • succezi
(să)
  • succezi
  • succedai
  • succedași
  • succedaseși
a III-a (el, ea)
  • succe
(să)
  • succea
  • succeda
  • succedă
  • succedase
plural I (noi)
  • succedăm
(să)
  • succedăm
  • succedam
  • succedarăm
  • succedaserăm
  • succedasem
a II-a (voi)
  • succedați
(să)
  • succedați
  • succedați
  • succedarăți
  • succedaserăți
  • succedaseți
a III-a (ei, ele)
  • succe
(să)
  • succea
  • succedau
  • succeda
  • succedaseră

51.1. preceda

verb (VT51.1)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • preceda
  • precedare
  • preces
  • precesu‑
  • precedând
  • precedându‑
singular plural
  • precede
  • precedați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • preced
(să)
  • preced
  • precedam
  • precedai
  • precedasem
a II-a (tu)
  • precezi
(să)
  • precezi
  • precedai
  • precedași
  • precedaseși
a III-a (el, ea)
  • precede
(să)
  • precea
  • preceda
  • precedă
  • precedase
plural I (noi)
  • precedăm
(să)
  • precedăm
  • precedam
  • precedarăm
  • precedaserăm
  • precedasem
a II-a (voi)
  • precedați
(să)
  • precedați
  • precedați
  • precedarăți
  • precedaserăți
  • precedaseți
a III-a (ei, ele)
  • preced
(să)
  • precea
  • precedau
  • preceda
  • precedaseră

52. ierta

verb (VT52)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • ierta
  • iertare
  • iertat
  • iertatu‑
  • iertând
  • iertându‑
singular plural
  • iartă
  • iertați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • iert
(să)
  • iert
  • iertam
  • iertai
  • iertasem
a II-a (tu)
  • ierți
(să)
  • ierți
  • iertai
  • iertași
  • iertaseși
a III-a (el, ea)
  • iartă
(să)
  • ierte
  • ierta
  • iertă
  • iertase
plural I (noi)
  • iertăm
(să)
  • iertăm
  • iertam
  • iertarăm
  • iertaserăm
  • iertasem
a II-a (voi)
  • iertați
(să)
  • iertați
  • iertați
  • iertarăți
  • iertaserăți
  • iertaseți
a III-a (ei, ele)
  • iartă
(să)
  • ierte
  • iertau
  • ierta
  • iertaseră

53. dezmierda

verb (VT53)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • dezmierda
  • dezmierdare
  • dezmierdat
  • dezmierdatu‑
  • dezmierdând
  • dezmierdându‑
singular plural
  • dezmiardă
  • dezmierdați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • dezmierd
(să)
  • dezmierd
  • dezmierdam
  • dezmierdai
  • dezmierdasem
a II-a (tu)
  • dezmierzi
(să)
  • dezmierzi
  • dezmierdai
  • dezmierdași
  • dezmierdaseși
a III-a (el, ea)
  • dezmiardă
(să)
  • dezmierde
  • dezmierda
  • dezmierdă
  • dezmierdase
plural I (noi)
  • dezmierdăm
(să)
  • dezmierdăm
  • dezmierdam
  • dezmierdarăm
  • dezmierdaserăm
  • dezmierdasem
a II-a (voi)
  • dezmierdați
(să)
  • dezmierdați
  • dezmierdați
  • dezmierdarăți
  • dezmierdaserăți
  • dezmierdaseți
a III-a (ei, ele)
  • dezmiardă
(să)
  • dezmierde
  • dezmierdau
  • dezmierda
  • dezmierdaseră

54. îmbăta

verb (VT54)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • îmbăta
  • ‑mbăta
  • îmbătare
  • ‑mbătare
  • îmbătat
  • ‑mbătat
  • îmbătatu‑
  • ‑mbătatu‑
  • îmbătând
  • ‑mbătând
  • îmbătându‑
  • ‑mbătându‑
singular plural
  • îmba
  • ‑mba
  • îmbătați
  • ‑mbătați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • îmbăt
  • ‑mbăt
(să)
  • îmbăt
  • ‑mbăt
  • îmbătam
  • ‑mbătam
  • îmbătai
  • ‑mbătai
  • îmbătasem
  • ‑mbătasem
a II-a (tu)
  • îmbeți
  • ‑mbeți
(să)
  • îmbeți
  • ‑mbeți
  • îmbătai
  • ‑mbătai
  • îmbătași
  • ‑mbătași
  • îmbătaseși
  • ‑mbătaseși
a III-a (el, ea)
  • îmba
  • ‑mba
(să)
  • îmbete
  • ‑mbete
  • îmbăta
  • ‑mbăta
  • îmbătă
  • ‑mbătă
  • îmbătase
  • ‑mbătase
plural I (noi)
  • îmbătăm
  • ‑mbătăm
(să)
  • îmbătăm
  • ‑mbătăm
  • îmbătam
  • ‑mbătam
  • îmbătarăm
  • ‑mbătarăm
  • îmbătaserăm
  • ‑mbătaserăm
  • îmbătasem
  • ‑mbătasem
a II-a (voi)
  • îmbătați
  • ‑mbătați
(să)
  • îmbătați
  • ‑mbătați
  • îmbătați
  • ‑mbătați
  • îmbătarăți
  • ‑mbătarăți
  • îmbătaserăți
  • ‑mbătaserăți
  • îmbătaseți
  • ‑mbătaseți
a III-a (ei, ele)
  • îmba
  • ‑mba
(să)
  • îmbete
  • ‑mbete
  • îmbătau
  • ‑mbătau
  • îmbăta
  • ‑mbăta
  • îmbătaseră
  • ‑mbătaseră

55. încumăta

verb (V55)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • încumăta
  • ‑ncumăta
  • încumătare
  • ‑ncumătare
  • încumătat
  • ‑ncumătat
  • încumătatu‑
  • ‑ncumătatu‑
  • încumătând
  • ‑ncumătând
  • încumătându‑
  • ‑ncumătându‑
singular plural
  • încumetă
  • ‑ncumetă
  • încumătați
  • ‑ncumătați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • încumăt
  • ‑ncumăt
  • încumăt
  • ‑ncumăt
(să)
  • încumăt
  • ‑ncumăt
  • încumăt
  • ‑ncumăt
  • încumătam
  • ‑ncumătam
  • încumătai
  • ‑ncumătai
  • încumătasem
  • ‑ncumătasem
a II-a (tu)
  • încumeți
  • ‑ncumeți
  • încumeți
  • ‑ncumeți
(să)
  • încumeți
  • ‑ncumeți
  • încumeți
  • ‑ncumeți
  • încumătai
  • ‑ncumătai
  • încumătași
  • ‑ncumătași
  • încumătaseși
  • ‑ncumătaseși
a III-a (el, ea)
  • încumetă
  • ‑ncumetă
(să)
  • încumete
  • ‑ncumete
  • încumete
  • ‑ncumete
  • încumăta
  • ‑ncumăta
  • încumătă
  • ‑ncumătă
  • încumătase
  • ‑ncumătase
plural I (noi)
  • încumătăm
  • ‑ncumătăm
(să)
  • încumătăm
  • ‑ncumătăm
  • încumătam
  • ‑ncumătam
  • încumătarăm
  • ‑ncumătarăm
  • încumătaserăm
  • ‑ncumătaserăm
  • încumătasem
  • ‑ncumătasem
a II-a (voi)
  • încumătați
  • ‑ncumătați
(să)
  • încumătați
  • ‑ncumătați
  • încumătați
  • ‑ncumătați
  • încumătarăți
  • ‑ncumătarăți
  • încumătaserăți
  • ‑ncumătaserăți
  • încumătaseți
  • ‑ncumătaseți
a III-a (ei, ele)
  • încumetă
  • ‑ncumetă
(să)
  • încumete
  • ‑ncumete
  • încumete
  • ‑ncumete
  • încumătau
  • ‑ncumătau
  • încumăta
  • ‑ncumăta
  • încumătaseră
  • ‑ncumătaseră

56. prezenta

verb (VT56)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • prezenta
  • prezentare
  • prezentat
  • prezentatu‑
  • prezentând
  • prezentându‑
singular plural
  • prezintă
  • prezentați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • prezint
(să)
  • prezint
  • prezentam
  • prezentai
  • prezentasem
a II-a (tu)
  • prezinți
(să)
  • prezinți
  • prezentai
  • prezentași
  • prezentaseși
a III-a (el, ea)
  • prezintă
(să)
  • prezinte
  • prezenta
  • prezentă
  • prezentase
plural I (noi)
  • prezentăm
(să)
  • prezentăm
  • prezentam
  • prezentarăm
  • prezentaserăm
  • prezentasem
a II-a (voi)
  • prezentați
(să)
  • prezentați
  • prezentați
  • prezentarăți
  • prezentaserăți
  • prezentaseți
a III-a (ei, ele)
  • prezintă
(să)
  • prezinte
  • prezentau
  • prezenta
  • prezentaseră

57. repurta

(V57)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • repurta
  • repurtare
  • repurtat
  • repurtatu‑
  • repurtând
  • repurtându‑
singular plural
  • reportă
  • repurtați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • report
(să)
  • report
  • repurtam
  • repurtai
  • repurtasem
a II-a (tu)
  • reporți
(să)
  • reporți
  • repurtai
  • repurtași
  • repurtaseși
a III-a (el, ea)
  • reportă
(să)
  • reporte
  • repurta
  • repurtă
  • repurtase
plural I (noi)
  • repurtăm
(să)
  • repurtăm
  • repurtam
  • repurtarăm
  • repurtaserăm
  • repurtasem
a II-a (voi)
  • repurtați
(să)
  • repurtați
  • repurtați
  • repurtarăți
  • repurtaserăți
  • repurtaseți
a III-a (ei, ele)
  • reportă
(să)
  • reporte
  • repurtau
  • repurta
  • repurtaseră

58. înota

verb (VT58)
Surse flexiune: DOOM 3
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • înota
  • ‑nota
  • înotare
  • ‑notare
  • înotat
  • ‑notat
  • înotatu‑
  • ‑notatu‑
  • înotând
  • ‑notând
  • înotându‑
  • ‑notându‑
singular plural
  • înoa
  • ‑noa
  • înotați
  • ‑notați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • înot
  • ‑not
(să)
  • înot
  • ‑not
  • înotam
  • ‑notam
  • înotai
  • ‑notai
  • înotasem
  • ‑notasem
a II-a (tu)
  • înoți
  • ‑noți
(să)
  • înoți
  • ‑noți
  • înotai
  • ‑notai
  • înotași
  • ‑notași
  • înotaseși
  • ‑notaseși
a III-a (el, ea)
  • înoa
  • ‑noa
(să)
  • înoate
  • ‑noate
  • înota
  • ‑nota
  • înotă
  • ‑notă
  • înotase
  • ‑notase
plural I (noi)
  • înotăm
  • ‑notăm
(să)
  • înotăm
  • ‑notăm
  • înotam
  • ‑notam
  • înotarăm
  • ‑notarăm
  • înotaserăm
  • ‑notaserăm
  • înotasem
  • ‑notasem
a II-a (voi)
  • înotați
  • ‑notați
(să)
  • înotați
  • ‑notați
  • înotați
  • ‑notați
  • înotarăți
  • ‑notarăți
  • înotaserăți
  • ‑notaserăți
  • înotaseți
  • ‑notaseți
a III-a (ei, ele)
  • înoa
  • ‑noa
(să)
  • înoate
  • ‑noate
  • înotau
  • ‑notau
  • înota
  • ‑nota
  • înotaseră
  • ‑notaseră

59. înnoda

verb (VT59)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • înnoda
  • ‑nnoda
  • înnodare
  • ‑nnodare
  • înnodat
  • ‑nnodat
  • înnodatu‑
  • ‑nnodatu‑
  • înnodând
  • ‑nnodând
  • înnodându‑
  • ‑nnodându‑
singular plural
  • înnoa
  • ‑nnoa
  • înnodați
  • ‑nnodați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • înnod
  • ‑nnod
(să)
  • înnod
  • ‑nnod
  • înnodam
  • ‑nnodam
  • înnodai
  • ‑nnodai
  • înnodasem
  • ‑nnodasem
a II-a (tu)
  • înnozi
  • ‑nnozi
(să)
  • înnozi
  • ‑nnozi
  • înnodai
  • ‑nnodai
  • înnodași
  • ‑nnodași
  • înnodaseși
  • ‑nnodaseși
a III-a (el, ea)
  • înnoa
  • ‑nnoa
(să)
  • înnoade
  • ‑nnoade
  • înnoda
  • ‑nnoda
  • înnodă
  • ‑nnodă
  • înnodase
  • ‑nnodase
plural I (noi)
  • înnodăm
  • ‑nnodăm
(să)
  • înnodăm
  • ‑nnodăm
  • înnodam
  • ‑nnodam
  • înnodarăm
  • ‑nnodarăm
  • înnodaserăm
  • ‑nnodaserăm
  • înnodasem
  • ‑nnodasem
a II-a (voi)
  • înnodați
  • ‑nnodați
(să)
  • înnodați
  • ‑nnodați
  • înnodați
  • ‑nnodați
  • înnodarăți
  • ‑nnodarăți
  • înnodaserăți
  • ‑nnodaserăți
  • înnodaseți
  • ‑nnodaseți
a III-a (ei, ele)
  • înnoa
  • ‑nnoa
(să)
  • înnoade
  • ‑nnoade
  • înnodau
  • ‑nnodau
  • înnoda
  • ‑nnoda
  • înnodaseră
  • ‑nnodaseră

60. purta

verb (VT60)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • purta
  • purtare
  • purtat
  • purtatu‑
  • purtând
  • purtându‑
singular plural
  • poartă
  • purtați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • port
(să)
  • port
  • purtam
  • purtai
  • purtasem
a II-a (tu)
  • porți
(să)
  • porți
  • purtai
  • purtași
  • purtaseși
a III-a (el, ea)
  • poartă
(să)
  • poarte
  • purta
  • purtă
  • purtase
plural I (noi)
  • purtăm
(să)
  • purtăm
  • purtam
  • purtarăm
  • purtaserăm
  • purtasem
a II-a (voi)
  • purtați
(să)
  • purtați
  • purtați
  • purtarăți
  • purtaserăți
  • purtaseți
a III-a (ei, ele)
  • poartă
(să)
  • poarte
  • purtau
  • purta
  • purtaseră

61. căpăta

verb (VT61)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • căpăta
  • căpătare
  • căpătat
  • căpătatu‑
  • căpătând
  • căpătându‑
singular plural
  • capătă
  • căpătați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • capăt
(să)
  • capăt
  • căpătam
  • căpătai
  • căpătasem
a II-a (tu)
  • capeți
(să)
  • capeți
  • căpătai
  • căpătași
  • căpătaseși
a III-a (el, ea)
  • capătă
(să)
  • capete
  • căpăta
  • căpătă
  • căpătase
plural I (noi)
  • căpătăm
(să)
  • căpătăm
  • căpătam
  • căpătarăm
  • căpătaserăm
  • căpătasem
a II-a (voi)
  • căpătați
(să)
  • căpătați
  • căpătați
  • căpătarăți
  • căpătaserăți
  • căpătaseți
a III-a (ei, ele)
  • capătă
(să)
  • capete
  • căpătau
  • căpăta
  • căpătaseră

62. lăpăda

verb (VT62)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • lăpăda
  • lăpădare
  • lăpădat
  • lăpădatu‑
  • lăpădând
  • lăpădându‑
singular plural
  • lapădă
  • lăpădați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • lapăd
(să)
  • lapăd
  • lăpădam
  • lăpădai
  • lăpădasem
a II-a (tu)
  • lapezi
(să)
  • lapezi
  • lăpădai
  • lăpădași
  • lăpădaseși
a III-a (el, ea)
  • lapădă
(să)
  • lapede
  • lăpăda
  • lăpădă
  • lăpădase
plural I (noi)
  • lăpădăm
(să)
  • lăpădăm
  • lăpădam
  • lăpădarăm
  • lăpădaserăm
  • lăpădasem
a II-a (voi)
  • lăpădați
(să)
  • lăpădați
  • lăpădați
  • lăpădarăți
  • lăpădaserăți
  • lăpădaseți
a III-a (ei, ele)
  • lapădă
(să)
  • lapede
  • lăpădau
  • lăpăda
  • lăpădaseră

63. fremăta

(V63)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • fremăta
  • fremătare
  • fremătat
  • fremătatu‑
  • fremătând
  • fremătându‑
singular plural
  • freamătă
  • fremătați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • freamăt
(să)
  • freamăt
  • fremătam
  • fremătai
  • fremătasem
a II-a (tu)
  • fremeți
(să)
  • fremeți
  • fremătai
  • fremătași
  • fremătaseși
a III-a (el, ea)
  • freamătă
(să)
  • fremete
  • fremăta
  • fremătă
  • fremătase
plural I (noi)
  • fremătăm
(să)
  • fremătăm
  • fremătam
  • fremătarăm
  • fremătaserăm
  • fremătasem
a II-a (voi)
  • fremătați
(să)
  • fremătați
  • fremătați
  • fremătarăți
  • fremătaserăți
  • fremătaseți
a III-a (ei, ele)
  • freamătă
(să)
  • fremete
  • fremătau
  • fremăta
  • fremătaseră

64. lepăda

verb (VT64)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • lepăda
  • lepădare
  • lepădat
  • lepădatu‑
  • lepădând
  • lepădându‑
singular plural
  • leapădă
  • lepădați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • lepăd
  • leapăd
(să)
  • lepăd
  • leapăd
  • lepădam
  • lepădai
  • lepădasem
a II-a (tu)
  • lepezi
(să)
  • lepezi
  • lepădai
  • lepădași
  • lepădaseși
a III-a (el, ea)
  • leapădă
(să)
  • lepede
  • lepăda
  • lepădă
  • lepădase
plural I (noi)
  • lepădăm
(să)
  • lepădăm
  • lepădam
  • lepădarăm
  • lepădaserăm
  • lepădasem
a II-a (voi)
  • lepădați
(să)
  • lepădați
  • lepădați
  • lepădarăți
  • lepădaserăți
  • lepădaseți
a III-a (ei, ele)
  • leapădă
(să)
  • lepede
  • lepădau
  • lepăda
  • lepădaseră

65. șchiopăta

verb (V65)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • șchiopăta
  • șchiopătare
  • șchiopătat
  • șchiopătatu‑
  • șchiopătând
  • șchiopătându‑
singular plural
  • șchioapătă
  • șchiopătați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • șchioapăt
(să)
  • șchioapăt
  • șchiopătam
  • șchiopătai
  • șchiopătasem
a II-a (tu)
  • șchioapeți
(să)
  • șchioapeți
  • șchiopătai
  • șchiopătași
  • șchiopătaseși
a III-a (el, ea)
  • șchioapătă
(să)
  • șchioapete
  • șchiopăta
  • șchiopătă
  • șchiopătase
plural I (noi)
  • șchiopătăm
(să)
  • șchiopătăm
  • șchiopătam
  • șchiopătarăm
  • șchiopătaserăm
  • șchiopătasem
a II-a (voi)
  • șchiopătați
(să)
  • șchiopătați
  • șchiopătați
  • șchiopătarăți
  • șchiopătaserăți
  • șchiopătaseți
a III-a (ei, ele)
  • șchioapătă
(să)
  • șchioapete
  • șchiopătau
  • șchiopăta
  • șchiopătaseră

66. delăsa

verb (V66)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • delăsa
  • delăsare
  • delăsat
  • delăsatu‑
  • delăsând
  • delăsându‑
singular plural
  • dela
  • delăsați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • delas
(să)
  • delas
  • delăsam
  • delăsai
  • delăsasem
a II-a (tu)
  • delași
(să)
  • delași
  • delăsai
  • delăsași
  • delăsaseși
a III-a (el, ea)
  • dela
(să)
  • delase
  • delăsa
  • delăsă
  • delăsase
plural I (noi)
  • delăsăm
(să)
  • delăsăm
  • delăsam
  • delăsarăm
  • delăsaserăm
  • delăsasem
a II-a (voi)
  • delăsați
(să)
  • delăsați
  • delăsați
  • delăsarăți
  • delăsaserăți
  • delăsaseți
a III-a (ei, ele)
  • dela
(să)
  • delase
  • delăsau
  • delăsa
  • delăsaseră

67. lăsa

verb (VT67)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • lăsa
  • lăsare
  • lăsat
  • lăsatu‑
  • lăsând
  • lăsându‑
singular plural
  • la
  • lăsați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • las
  • lăs
(să)
  • las
  • lăs
  • lăsam
  • lăsai
  • lăsasem
a II-a (tu)
  • lași
  • leși
(să)
  • lași
  • leși
  • lăsai
  • lăsași
  • lăsaseși
a III-a (el, ea)
  • la
(să)
  • lase
  • lese
  • lăsa
  • lăsă
  • lăsase
plural I (noi)
  • lăsăm
(să)
  • lăsăm
  • lăsam
  • lăsarăm
  • lăsaserăm
  • lăsasem
a II-a (voi)
  • lăsați
(să)
  • lăsați
  • lăsați
  • lăsarăți
  • lăsaserăți
  • lăsaseți
a III-a (ei, ele)
  • la
(să)
  • lase
  • lese
  • lăsau
  • lăsa
  • lăsaseră

68. îndesa

verb (VT68)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • îndesa
  • ‑ndesa
  • îndesare
  • ‑ndesare
  • îndesat
  • ‑ndesat
  • îndesatu‑
  • ‑ndesatu‑
  • îndesând
  • ‑ndesând
  • îndesându‑
  • ‑ndesându‑
singular plural
  • îndea
  • ‑ndea
  • îndesați
  • ‑ndesați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • îndes
  • ‑ndes
(să)
  • îndes
  • ‑ndes
  • îndesam
  • ‑ndesam
  • îndesai
  • ‑ndesai
  • îndesasem
  • ‑ndesasem
a II-a (tu)
  • îndeși
  • ‑ndeși
(să)
  • îndeși
  • ‑ndeși
  • îndesai
  • ‑ndesai
  • îndesași
  • ‑ndesași
  • îndesaseși
  • ‑ndesaseși
a III-a (el, ea)
  • îndea
  • ‑ndea
(să)
  • îndese
  • ‑ndese
  • îndesa
  • ‑ndesa
  • îndesă
  • ‑ndesă
  • îndesase
  • ‑ndesase
plural I (noi)
  • îndesăm
  • ‑ndesăm
(să)
  • îndesăm
  • ‑ndesăm
  • îndesam
  • ‑ndesam
  • îndesarăm
  • ‑ndesarăm
  • îndesaserăm
  • ‑ndesaserăm
  • îndesasem
  • ‑ndesasem
a II-a (voi)
  • îndesați
  • ‑ndesați
(să)
  • îndesați
  • ‑ndesați
  • îndesați
  • ‑ndesați
  • îndesarăți
  • ‑ndesarăți
  • îndesaserăți
  • ‑ndesaserăți
  • îndesaseți
  • ‑ndesaseți
a III-a (ei, ele)
  • îndea
  • ‑ndea
(să)
  • îndese
  • ‑ndese
  • îndesau
  • ‑ndesau
  • îndesa
  • ‑ndesa
  • îndesaseră
  • ‑ndesaseră

69. apăsa

verb (VT69)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • apăsa
  • apăsare
  • apăsat
  • apăsatu‑
  • apăsând
  • apăsându‑
singular plural
  • apa
  • apăsați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • apăs
(să)
  • apăs
  • apăsam
  • apăsai
  • apăsasem
a II-a (tu)
  • apeși
(să)
  • apeși
  • apăsai
  • apăsași
  • apăsaseși
a III-a (el, ea)
  • apa
(să)
  • apese
  • apăsa
  • apăsă
  • apăsase
plural I (noi)
  • apăsăm
(să)
  • apăsăm
  • apăsam
  • apăsarăm
  • apăsaserăm
  • apăsasem
a II-a (voi)
  • apăsați
(să)
  • apăsați
  • apăsați
  • apăsarăți
  • apăsaserăți
  • apăsaseți
a III-a (ei, ele)
  • apa
(să)
  • apese
  • apăsau
  • apăsa
  • apăsaseră

70. adăsta

verb (VT70)
Surse flexiune: DOOM 2
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • adăsta
  • adăstare
  • adăstat
  • adăstatu‑
  • adăstând
  • adăstându‑
singular plural
  • adastă
  • adăstați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • adăst
(să)
  • adăst
  • adăstam
  • adăstai
  • adăstasem
a II-a (tu)
  • adăști
(să)
  • adăști
  • adăstai
  • adăstași
  • adăstaseși
a III-a (el, ea)
  • adastă
(să)
  • adaste
  • adăsta
  • adăstă
  • adăstase
plural I (noi)
  • adăstăm
(să)
  • adăstăm
  • adăstam
  • adăstarăm
  • adăstaserăm
  • adăstasem
a II-a (voi)
  • adăstați
(să)
  • adăstați
  • adăstați
  • adăstarăți
  • adăstaserăți
  • adăstaseți
a III-a (ei, ele)
  • adastă
(să)
  • adaste
  • adăstau
  • adăsta
  • adăstaseră

70.1. adăsta

verb (VT70.1)
Surse flexiune: DOOM 3
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • adăsta
  • adăstare
  • adăstat
  • adăstatu‑
  • adăstând
  • adăstându‑
singular plural
  • adastă
  • adăstați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • adast
(să)
  • adast
  • adăstam
  • adăstai
  • adăstasem
a II-a (tu)
  • adaști
(să)
  • adaști
  • adăstai
  • adăstași
  • adăstaseși
a III-a (el, ea)
  • adastă
(să)
  • adaste
  • adăsta
  • adăstă
  • adăstase
plural I (noi)
  • adăstăm
(să)
  • adăstăm
  • adăstam
  • adăstarăm
  • adăstaserăm
  • adăstasem
a II-a (voi)
  • adăstați
(să)
  • adăstați
  • adăstați
  • adăstarăți
  • adăstaserăți
  • adăstaseți
a III-a (ei, ele)
  • adastă
(să)
  • adaste
  • adăstau
  • adăsta
  • adăstaseră

71. călca

verb (VT71)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • călca
  • călcare
  • călcat
  • călcatu‑
  • călcând
  • călcându‑
singular plural
  • calcă
  • călcați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • calc
(să)
  • calc
  • călcam
  • călcai
  • călcasem
a II-a (tu)
  • calci
(să)
  • calci
  • călcai
  • călcași
  • călcaseși
a III-a (el, ea)
  • calcă
(să)
  • calce
  • călca
  • călcă
  • călcase
plural I (noi)
  • călcăm
(să)
  • calcăm
  • călcam
  • călcarăm
  • călcaserăm
  • călcasem
a II-a (voi)
  • călcați
(să)
  • calcați
  • călcați
  • călcarăți
  • călcaserăți
  • călcaseți
a III-a (ei, ele)
  • calcă
(să)
  • calce
  • călcau
  • călca
  • călcaseră

72. băga

verb (VT72)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • băga
  • băgare
  • băgat
  • băgatu‑
  • băgând
  • băgându‑
singular plural
  • ba
  • băgați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • bag
(să)
  • bag
  • băgam
  • băgai
  • băgasem
a II-a (tu)
  • bagi
(să)
  • bagi
  • băgai
  • băgași
  • băgaseși
a III-a (el, ea)
  • ba
(să)
  • bage
  • băga
  • băgă
  • băgase
plural I (noi)
  • băgăm
(să)
  • bagăm
  • băgam
  • băgarăm
  • băgaserăm
  • băgasem
a II-a (voi)
  • băgați
(să)
  • bagați
  • băgați
  • băgarăți
  • băgaserăți
  • băgaseți
a III-a (ei, ele)
  • ba
(să)
  • bage
  • băgau
  • băga
  • băgaseră

73. încăleca

verb (VT73)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • încăleca
  • ‑ncăleca
  • încălecare
  • ‑ncălecare
  • încălecat
  • ‑ncălecat
  • încălecatu‑
  • ‑ncălecatu‑
  • încălecând
  • ‑ncălecând
  • încălecându‑
  • ‑ncălecându‑
singular plural
  • încalecă
  • ‑ncalecă
  • încălecați
  • ‑ncălecați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • încalec
  • ‑ncalec
(să)
  • încalec
  • ‑ncalec
  • încălecam
  • ‑ncălecam
  • încălecai
  • ‑ncălecai
  • încălecasem
  • ‑ncălecasem
a II-a (tu)
  • încaleci
  • ‑ncaleci
(să)
  • încaleci
  • ‑ncaleci
  • încălecai
  • ‑ncălecai
  • încălecași
  • ‑ncălecași
  • încălecaseși
  • ‑ncălecaseși
a III-a (el, ea)
  • încalecă
  • ‑ncalecă
(să)
  • încalece
  • ‑ncalece
  • încăleca
  • ‑ncăleca
  • încălecă
  • ‑ncălecă
  • încălecase
  • ‑ncălecase
plural I (noi)
  • încălecăm
  • ‑ncălecăm
(să)
  • încalecăm
  • ‑ncalecăm
  • încălecam
  • ‑ncălecam
  • încălecarăm
  • ‑ncălecarăm
  • încălecaserăm
  • ‑ncălecaserăm
  • încălecasem
  • ‑ncălecasem
a II-a (voi)
  • încălecați
  • ‑ncălecați
(să)
  • încalecați
  • ‑ncalecați
  • încălecați
  • ‑ncălecați
  • încălecarăți
  • ‑ncălecarăți
  • încălecaserăți
  • ‑ncălecaserăți
  • încălecaseți
  • ‑ncălecaseți
a III-a (ei, ele)
  • încalecă
  • ‑ncalecă
(să)
  • încalece
  • ‑ncalece
  • încălecau
  • ‑ncălecau
  • încăleca
  • ‑ncăleca
  • încălecaseră
  • ‑ncălecaseră

74. adăuga

verb (VT74)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • adăuga
  • adăugare
  • adăugat
  • adăugatu‑
  • adăugând
  • adăugându‑
singular plural
  • adaugă
  • adăugați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • adaug
(să)
  • adaug
  • adăugam
  • adăugai
  • adăugasem
a II-a (tu)
  • adaugi
(să)
  • adaugi
  • adăugai
  • adăugași
  • adăugaseși
a III-a (el, ea)
  • adaugă
(să)
  • adauge
  • adăuga
  • adăugă
  • adăugase
plural I (noi)
  • adăugăm
(să)
  • adăugăm
  • adăugam
  • adăugarăm
  • adăugaserăm
  • adăugasem
a II-a (voi)
  • adăugați
(să)
  • adăugați
  • adăugați
  • adăugarăți
  • adăugaserăți
  • adăugaseți
a III-a (ei, ele)
  • adaugă
(să)
  • adauge
  • adăugau
  • adăuga
  • adăugaseră

75. înțărca

verb (VT75)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • înțărca
  • ‑nțărca
  • înțărcare
  • ‑nțărcare
  • înțărcat
  • ‑nțărcat
  • înțărcatu‑
  • ‑nțărcatu‑
  • înțărcând
  • ‑nțărcând
  • înțărcându‑
  • ‑nțărcându‑
singular plural
  • înțarcă
  • ‑nțarcă
  • înțărcați
  • ‑nțărcați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • înțărc
  • ‑nțărc
  • înțarc
  • ‑nțarc
(să)
  • înțărc
  • ‑nțărc
  • înțarc
  • ‑nțarc
  • înțărcam
  • ‑nțărcam
  • înțărcai
  • ‑nțărcai
  • înțărcasem
  • ‑nțărcasem
a II-a (tu)
  • înțărci
  • ‑nțărci
  • înțarci
  • ‑nțarci
(să)
  • înțărci
  • ‑nțărci
  • înțarci
  • ‑nțarci
  • înțărcai
  • ‑nțărcai
  • înțărcași
  • ‑nțărcași
  • înțărcaseși
  • ‑nțărcaseși
a III-a (el, ea)
  • înțarcă
  • ‑nțarcă
(să)
  • înțărce
  • ‑nțărce
  • înțarce
  • ‑nțarce
  • înțărca
  • ‑nțărca
  • înțărcă
  • ‑nțărcă
  • înțărcase
  • ‑nțărcase
plural I (noi)
  • înțărcăm
  • ‑nțărcăm
(să)
  • înțărcăm
  • ‑nțărcăm
  • înțărcam
  • ‑nțărcam
  • înțărcarăm
  • ‑nțărcarăm
  • înțărcaserăm
  • ‑nțărcaserăm
  • înțărcasem
  • ‑nțărcasem
a II-a (voi)
  • înțărcați
  • ‑nțărcați
(să)
  • înțărcați
  • ‑nțărcați
  • înțărcați
  • ‑nțărcați
  • înțărcarăți
  • ‑nțărcarăți
  • înțărcaserăți
  • ‑nțărcaserăți
  • înțărcaseți
  • ‑nțărcaseți
a III-a (ei, ele)
  • înțarcă
  • ‑nțarcă
(să)
  • înțărce
  • ‑nțărce
  • înțarce
  • ‑nțarce
  • înțărcau
  • ‑nțărcau
  • înțărca
  • ‑nțărca
  • înțărcaseră
  • ‑nțărcaseră

76. fermeca

verb (VT76)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • fermeca
  • fermecare
  • fermecat
  • fermecatu‑
  • fermecând
  • fermecându‑
singular plural
  • farmecă
  • fermecați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • farmec
(să)
  • farmec
  • fermecam
  • fermecai
  • fermecasem
a II-a (tu)
  • farmeci
(să)
  • farmeci
  • fermecai
  • fermecași
  • fermecaseși
a III-a (el, ea)
  • farmecă
(să)
  • farmece
  • fermeca
  • fermecă
  • fermecase
plural I (noi)
  • fermecăm
(să)
  • fermecăm
  • fermecam
  • fermecarăm
  • fermecaserăm
  • fermecasem
a II-a (voi)
  • fermecați
(să)
  • fermecați
  • fermecați
  • fermecarăți
  • fermecaserăți
  • fermecaseți
a III-a (ei, ele)
  • farmecă
(să)
  • farmece
  • fermecau
  • fermeca
  • fermecaseră

77. pleca

verb (VT77)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • pleca
  • plecare
  • plecat
  • plecatu‑
  • plecând
  • plecându‑
singular plural
  • plea
  • plecați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • plec
(să)
  • plec
  • plecam
  • plecai
  • plecasem
a II-a (tu)
  • pleci
(să)
  • pleci
  • plecai
  • plecași
  • plecaseși
a III-a (el, ea)
  • plea
(să)
  • plece
  • pleca
  • plecă
  • plecase
plural I (noi)
  • plecăm
(să)
  • plecăm
  • plecam
  • plecarăm
  • plecaserăm
  • plecasem
a II-a (voi)
  • plecați
(să)
  • plecați
  • plecați
  • plecarăți
  • plecaserăți
  • plecaseți
a III-a (ei, ele)
  • plea
(să)
  • plece
  • plecau
  • pleca
  • plecaseră

78. lega

verb (VT78)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • lega
  • legare
  • legat
  • legatu‑
  • legând
  • legându‑
singular plural
  • lea
  • legați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • leg
(să)
  • leg
  • legam
  • legai
  • legasem
a II-a (tu)
  • legi
(să)
  • legi
  • legai
  • legași
  • legaseși
a III-a (el, ea)
  • lea
(să)
  • lege
  • lega
  • legă
  • legase
plural I (noi)
  • legăm
(să)
  • legăm
  • legam
  • legarăm
  • legaserăm
  • legasem
a II-a (voi)
  • legați
(să)
  • legați
  • legați
  • legarăți
  • legaserăți
  • legaseți
a III-a (ei, ele)
  • lea
(să)
  • lege
  • legau
  • lega
  • legaseră

79. încerca

verb (VT79)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • încerca
  • ‑ncerca
  • încercare
  • ‑ncercare
  • încercat
  • ‑ncercat
  • încercatu‑
  • ‑ncercatu‑
  • încercând
  • ‑ncercând
  • încercându‑
  • ‑ncercându‑
singular plural
  • încearcă
  • ‑ncearcă
  • încercați
  • ‑ncercați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • încerc
  • ‑ncerc
(să)
  • încerc
  • ‑ncerc
  • încercam
  • ‑ncercam
  • încercai
  • ‑ncercai
  • încercasem
  • ‑ncercasem
a II-a (tu)
  • încerci
  • ‑ncerci
(să)
  • încerci
  • ‑ncerci
  • încercai
  • ‑ncercai
  • încercași
  • ‑ncercași
  • încercaseși
  • ‑ncercaseși
a III-a (el, ea)
  • încearcă
  • ‑ncearcă
(să)
  • încerce
  • ‑ncerce
  • încerca
  • ‑ncerca
  • încercă
  • ‑ncercă
  • încercase
  • ‑ncercase
plural I (noi)
  • încercăm
  • ‑ncercăm
(să)
  • încercăm
  • ‑ncercăm
  • încercam
  • ‑ncercam
  • încercarăm
  • ‑ncercarăm
  • încercaserăm
  • ‑ncercaserăm
  • încercasem
  • ‑ncercasem
a II-a (voi)
  • încercați
  • ‑ncercați
(să)
  • încercați
  • ‑ncercați
  • încercați
  • ‑ncercați
  • încercarăți
  • ‑ncercarăți
  • încercaserăți
  • ‑ncercaserăți
  • încercaseți
  • ‑ncercaseți
a III-a (ei, ele)
  • încearcă
  • ‑ncearcă
(să)
  • încerce
  • ‑ncerce
  • încercau
  • ‑ncercau
  • încerca
  • ‑ncerca
  • încercaseră
  • ‑ncercaseră

80. închega

verb (VT80)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • închega
  • ‑nchega
  • închegare
  • ‑nchegare
  • închegat
  • ‑nchegat
  • închegatu‑
  • ‑nchegatu‑
  • închegând
  • ‑nchegând
  • închegându‑
  • ‑nchegându‑
singular plural
  • închea
  • ‑nchea
  • închegați
  • ‑nchegați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • încheg
  • ‑ncheg
(să)
  • încheg
  • ‑ncheg
  • închegam
  • ‑nchegam
  • închegai
  • ‑nchegai
  • închegasem
  • ‑nchegasem
a II-a (tu)
  • închegi
  • ‑nchegi
(să)
  • închegi
  • ‑nchegi
  • închegai
  • ‑nchegai
  • închegași
  • ‑nchegași
  • închegaseși
  • ‑nchegaseși
a III-a (el, ea)
  • închea
  • ‑nchea
(să)
  • închege
  • ‑nchege
  • închega
  • ‑nchega
  • închegă
  • ‑nchegă
  • închegase
  • ‑nchegase
plural I (noi)
  • închegăm
  • ‑nchegăm
(să)
  • închegăm
  • ‑nchegăm
  • închegam
  • ‑nchegam
  • închegarăm
  • ‑nchegarăm
  • închegaserăm
  • ‑nchegaserăm
  • închegasem
  • ‑nchegasem
a II-a (voi)
  • închegați
  • ‑nchegați
(să)
  • închegați
  • ‑nchegați
  • închegați
  • ‑nchegați
  • închegarăți
  • ‑nchegarăți
  • închegaserăți
  • ‑nchegaserăți
  • închegaseți
  • ‑nchegaseți
a III-a (ei, ele)
  • închea
  • ‑nchea
(să)
  • închege
  • ‑nchege
  • închegau
  • ‑nchegau
  • închega
  • ‑nchega
  • închegaseră
  • ‑nchegaseră

81. toca

verb (VT81)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • toca
  • tocare
  • tocat
  • tocatu‑
  • tocând
  • tocându‑
singular plural
  • toa
  • tocați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • toc
(să)
  • toc
  • tocam
  • tocai
  • tocasem
a II-a (tu)
  • toci
(să)
  • toci
  • tocai
  • tocași
  • tocaseși
a III-a (el, ea)
  • toa
(să)
  • toace
  • toca
  • tocă
  • tocase
plural I (noi)
  • tocăm
(să)
  • tocăm
  • tocam
  • tocarăm
  • tocaserăm
  • tocasem
a II-a (voi)
  • tocați
(să)
  • tocați
  • tocați
  • tocarăți
  • tocaserăți
  • tocaseți
a III-a (ei, ele)
  • toa
(să)
  • toace
  • tocau
  • toca
  • tocaseră

82. deroga

verb (V82)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • deroga
  • derogare
  • derogat
  • derogatu‑
  • derogând
  • derogându‑
singular plural
  • dero
  • derogați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • derog
(să)
  • derog
  • derogam
  • derogai
  • derogasem
a II-a (tu)
  • derogi
(să)
  • derogi
  • derogai
  • derogași
  • derogaseși
a III-a (el, ea)
  • dero
(să)
  • deroge
  • deroga
  • derogă
  • derogase
plural I (noi)
  • derogăm
(să)
  • derogăm
  • derogam
  • derogarăm
  • derogaserăm
  • derogasem
a II-a (voi)
  • derogați
(să)
  • derogați
  • derogați
  • derogarăți
  • derogaserăți
  • derogaseți
a III-a (ei, ele)
  • dero
(să)
  • deroge
  • derogau
  • deroga
  • derogaseră

83. forfeca

verb (VT83)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • forfeca
  • forfecare
  • forfecat
  • forfecatu‑
  • forfecând
  • forfecându‑
singular plural
  • foarfecă
  • forfecați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • foarfec
(să)
  • foarfec
  • forfecam
  • forfecai
  • forfecasem
a II-a (tu)
  • foarfeci
(să)
  • foarfeci
  • forfecai
  • forfecași
  • forfecaseși
a III-a (el, ea)
  • foarfecă
(să)
  • foarfece
  • forfeca
  • forfecă
  • forfecase
plural I (noi)
  • forfecăm
(să)
  • forfecăm
  • forfecam
  • forfecarăm
  • forfecaserăm
  • forfecasem
a II-a (voi)
  • forfecați
(să)
  • forfecați
  • forfecați
  • forfecarăți
  • forfecaserăți
  • forfecaseți
a III-a (ei, ele)
  • foarfecă
(să)
  • foarfece
  • forfecau
  • forfeca
  • forfecaseră

84. juca

verb (VT84)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • juca
  • jucare
  • jucat
  • jucatu‑
  • jucând
  • jucându‑
singular plural
  • joa
  • jucați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • joc
(să)
  • joc
  • jucam
  • jucai
  • jucasem
a II-a (tu)
  • joci
(să)
  • joci
  • jucai
  • jucași
  • jucaseși
a III-a (el, ea)
  • joa
(să)
  • joace
  • juca
  • jucă
  • jucase
plural I (noi)
  • jucăm
(să)
  • jucăm
  • jucam
  • jucarăm
  • jucaserăm
  • jucasem
a II-a (voi)
  • jucați
(să)
  • jucați
  • jucați
  • jucarăți
  • jucaserăți
  • jucaseți
a III-a (ei, ele)
  • joa
(să)
  • joace
  • jucau
  • juca
  • jucaseră

85. ruga

verb (VT85)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • ruga
  • rugare
  • rugat
  • rugatu‑
  • rugând
  • rugându‑
singular plural
  • roa
  • rugați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • rog
(să)
  • rog
  • rugam
  • rugai
  • rugasem
a II-a (tu)
  • rogi
(să)
  • rogi
  • rugai
  • rugași
  • rugaseși
a III-a (el, ea)
  • roa
(să)
  • roage
  • ruga
  • rugă
  • rugase
plural I (noi)
  • rugăm
(să)
  • rugăm
  • rugam
  • rugarăm
  • rugaserăm
  • rugasem
a II-a (voi)
  • rugați
(să)
  • rugați
  • rugați
  • rugarăți
  • rugaserăți
  • rugaseți
a III-a (ei, ele)
  • roa
(să)
  • roage
  • rugau
  • ruga
  • rugaseră

86. fărmăca

verb (VT86)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • fărmăca
  • fărmăcare
  • fărmăcat
  • fărmăcatu‑
  • fărmăcând
  • fărmăcându‑
singular plural
  • farmăcă
  • fărmăcați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • farmăc
(să)
  • farmăc
  • fărmăcam
  • fărmăcai
  • fărmăcasem
a II-a (tu)
  • farmeci
(să)
  • farmeci
  • fărmăcai
  • fărmăcași
  • fărmăcaseși
a III-a (el, ea)
  • farmăcă
(să)
  • farmece
  • fărmăca
  • fărmăcă
  • fărmăcase
plural I (noi)
  • fărmăcăm
(să)
  • fărmăcăm
  • fărmăcam
  • fărmăcarăm
  • fărmăcaserăm
  • fărmăcasem
a II-a (voi)
  • fărmăcați
(să)
  • fărmăcați
  • fărmăcați
  • fărmăcarăți
  • fărmăcaserăți
  • fărmăcaseți
a III-a (ei, ele)
  • farmăcă
(să)
  • farmece
  • fărmăcau
  • fărmăca
  • fărmăcaseră

87. legăna

verb (VT87)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • legăna
  • legănare
  • legănat
  • legănatu‑
  • legănând
  • legănându‑
singular plural
  • leagănă
  • legănați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • leagăn
  • legăn
(să)
  • leagăn
  • legăn
  • legănam
  • legănai
  • legănasem
a II-a (tu)
  • legeni
(să)
  • legeni
  • legănai
  • legănași
  • legănaseși
a III-a (el, ea)
  • leagănă
(să)
  • legene
  • legăna
  • legănă
  • legănase
plural I (noi)
  • legănăm
(să)
  • legănăm
  • legănam
  • legănarăm
  • legănaserăm
  • legănasem
a II-a (voi)
  • legănați
(să)
  • legănați
  • legănați
  • legănarăți
  • legănaserăți
  • legănaseți
a III-a (ei, ele)
  • leagănă
(să)
  • legene
  • legănau
  • legăna
  • legănaseră

88. căsca

verb (VT88)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • căsca
  • căscare
  • căscat
  • căscatu‑
  • căscând
  • căscându‑
singular plural
  • cască
  • căscați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • casc
(să)
  • casc
  • căscam
  • căscai
  • căscasem
a II-a (tu)
  • caști
(să)
  • caști
  • căscai
  • căscași
  • căscaseși
a III-a (el, ea)
  • cască
(să)
  • caște
  • căsca
  • căscă
  • căscase
plural I (noi)
  • căscăm
(să)
  • căscăm
  • căscam
  • căscarăm
  • căscaserăm
  • căscasem
a II-a (voi)
  • căscați
(să)
  • căscați
  • căscați
  • căscarăți
  • căscaserăți
  • căscaseți
a III-a (ei, ele)
  • cască
(să)
  • caște
  • căscau
  • căsca
  • căscaseră

88.1. tășca

verb (VT88.1)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • tășca
  • tășcare
  • tășcat
  • tășcatu‑
  • tășcând
  • tășcându‑
singular plural
  • tașcă
  • tășcați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • tașc
(să)
  • tașc
  • tășcam
  • tășcai
  • tășcasem
a II-a (tu)
  • taști
(să)
  • taști
  • tășcai
  • tășcași
  • tășcaseși
a III-a (el, ea)
  • tașcă
(să)
  • taște
  • tășca
  • tășcă
  • tășcase
plural I (noi)
  • tășcăm
(să)
  • tășcăm
  • tășcam
  • tășcarăm
  • tășcaserăm
  • tășcasem
a II-a (voi)
  • tășcați
(să)
  • tășcați
  • tășcați
  • tășcarăți
  • tășcaserăți
  • tășcaseți
a III-a (ei, ele)
  • tașcă
(să)
  • taște
  • tășcau
  • tășca
  • tășcaseră

89. împroșca

verb (VT89)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • împroșca
  • ‑mproșca
  • împroșcare
  • ‑mproșcare
  • împroșcat
  • ‑mproșcat
  • împroșcatu‑
  • ‑mproșcatu‑
  • împroșcând
  • ‑mproșcând
  • împroșcându‑
  • ‑mproșcându‑
singular plural
  • împroașcă
  • ‑mproașcă
  • împroșcați
  • ‑mproșcați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • împroșc
  • ‑mproșc
(să)
  • împroșc
  • ‑mproșc
  • împroșcam
  • ‑mproșcam
  • împroșcai
  • ‑mproșcai
  • împroșcasem
  • ‑mproșcasem
a II-a (tu)
  • împroști
  • ‑mproști
(să)
  • împroști
  • ‑mproști
  • împroșcai
  • ‑mproșcai
  • împroșcași
  • ‑mproșcași
  • împroșcaseși
  • ‑mproșcaseși
a III-a (el, ea)
  • împroașcă
  • ‑mproașcă
(să)
  • împroaște
  • ‑mproaște
  • împroșca
  • ‑mproșca
  • împroșcă
  • ‑mproșcă
  • împroșcase
  • ‑mproșcase
plural I (noi)
  • împroșcăm
  • ‑mproșcăm
(să)
  • împroșcăm
  • ‑mproșcăm
  • împroșcam
  • ‑mproșcam
  • împroșcarăm
  • ‑mproșcarăm
  • împroșcaserăm
  • ‑mproșcaserăm
  • împroșcasem
  • ‑mproșcasem
a II-a (voi)
  • împroșcați
  • ‑mproșcați
(să)
  • împroșcați
  • ‑mproșcați
  • împroșcați
  • ‑mproșcați
  • împroșcarăți
  • ‑mproșcarăți
  • împroșcaserăți
  • ‑mproșcaserăți
  • împroșcaseți
  • ‑mproșcaseți
a III-a (ei, ele)
  • împroașcă
  • ‑mproașcă
(să)
  • împroaște
  • ‑mproaște
  • împroșcau
  • ‑mproșcau
  • împroșca
  • ‑mproșca
  • împroșcaseră
  • ‑mproșcaseră

90. afla

verb (VT90)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • afla
  • aflare
  • aflat
  • aflatu‑
  • aflând
  • aflându‑
singular plural
  • află
  • aflați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • aflu
(să)
  • aflu
  • aflam
  • aflai
  • aflasem
a II-a (tu)
  • afli
(să)
  • afli
  • aflai
  • aflași
  • aflaseși
a III-a (el, ea)
  • află
(să)
  • afle
  • afla
  • află
  • aflase
plural I (noi)
  • aflăm
(să)
  • aflăm
  • aflam
  • aflarăm
  • aflaserăm
  • aflasem
a II-a (voi)
  • aflați
(să)
  • aflați
  • aflați
  • aflarăți
  • aflaserăți
  • aflaseți
a III-a (ei, ele)
  • află
(să)
  • afle
  • aflau
  • afla
  • aflaseră

91. mustra

verb (VT91)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • mustra
  • mustrare
  • mustrat
  • mustratu‑
  • mustrând
  • mustrându‑
singular plural
  • mustră
  • mustrați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • mustru
(să)
  • mustru
  • mustram
  • mustrai
  • mustrasem
a II-a (tu)
  • mustri
  • muștri
(să)
  • mustri
  • muștri
  • mustrai
  • mustrași
  • mustraseși
a III-a (el, ea)
  • mustră
(să)
  • mustre
  • mustra
  • mustră
  • mustrase
plural I (noi)
  • mustrăm
(să)
  • mustrăm
  • mustram
  • mustrarăm
  • mustraserăm
  • mustrasem
a II-a (voi)
  • mustrați
(să)
  • mustrați
  • mustrați
  • mustrarăți
  • mustraserăți
  • mustraseți
a III-a (ei, ele)
  • mustră
(să)
  • mustre
  • mustrau
  • mustra
  • mustraseră

92. lătra

verb (VT92)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • lătra
  • lătrare
  • lătrat
  • lătratu‑
  • lătrând
  • lătrându‑
singular plural
  • latră
  • lătrați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • latru
(să)
  • latru
  • lătram
  • lătrai
  • lătrasem
a II-a (tu)
  • latri
(să)
  • latri
  • lătrai
  • lătrași
  • lătraseși
a III-a (el, ea)
  • latră
(să)
  • latre
  • lătra
  • lătră
  • lătrase
plural I (noi)
  • lătrăm
(să)
  • lătrăm
  • lătram
  • lătrarăm
  • lătraserăm
  • lătrasem
a II-a (voi)
  • lătrați
(să)
  • lătrați
  • lătrați
  • lătrarăți
  • lătraserăți
  • lătraseți
a III-a (ei, ele)
  • latră
(să)
  • latre
  • lătrau
  • lătra
  • lătraseră

93. da

verb (VT93)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • da
  • dare
  • dat
  • datu‑
  • dând
  • dându‑
singular plural
  • dă
  • dați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • dau
(să)
  • dau
  • dădeam
  • dam
  • dedeam
  • dădui
  • dedei
  • detei
  • dădusem
  • dasem
  • dedesem
  • detesem
a II-a (tu)
  • dai
(să)
  • dai
  • dădeai
  • dai
  • dedeai
  • dăduși
  • dedeși
  • deteși
  • dăduseși
  • daseși
  • dedeseși
  • deteseși
a III-a (el, ea)
  • dă
(să)
  • dea
  • deie
  • dădea
  • da
  • dedea
  • dădu
  • dede
  • dete
  • dăduse
  • dase
  • dedese
  • detese
plural I (noi)
  • dăm
(să)
  • dăm
  • dădeam
  • dam
  • dedeam
  • dădurăm
  • dederăm
  • deterăm
  • dăduserăm
  • dădusem
  • daserăm
  • dasem
  • dedeserăm
  • dedesem
  • deteserăm
  • detesem
a II-a (voi)
  • dați
(să)
  • dați
  • dădeați
  • dați
  • dedeați
  • dădurăți
  • dederăți
  • deterăți
  • dăduserăți
  • dăduseți
  • daserăți
  • daseți
  • dedeserăți
  • dedeseți
  • deteserăți
  • deteseți
a III-a (ei, ele)
  • dau
(să)
  • dea
  • deie
  • dădeau
  • dau
  • dedeau
  • dădu
  • dederă
  • deteră
  • dăduseră
  • daseră
  • dedeseră
  • deteseră

94. reda

verb (VT94)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • reda
  • redare
  • redat
  • redatu‑
  • redând
  • redându‑
singular plural
  • redă
  • redați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • redau
(să)
  • redau
  • redam
  • redădui
  • redai
  • redădusem
  • redasem
a II-a (tu)
  • redai
(să)
  • redai
  • redai
  • redăduși
  • redași
  • redăduseși
  • redaseși
a III-a (el, ea)
  • redă
(să)
  • redea
  • reda
  • redădu
  • redăduse
  • redase
plural I (noi)
  • redăm
(să)
  • redăm
  • redam
  • redădurăm
  • redarăm
  • redăduserăm
  • redădusem
  • redaserăm
  • redasem
a II-a (voi)
  • redați
(să)
  • redați
  • redați
  • redădurăți
  • redarăți
  • redăduserăți
  • redăduseți
  • redaserăți
  • redaseți
a III-a (ei, ele)
  • redau
(să)
  • redea
  • redau
  • redădu
  • reda
  • redăduseră
  • redaseră

95. preda

verb (VT95)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • preda
  • predare
  • predat
  • predatu‑
  • predând
  • predându‑
singular plural
  • predă
  • predați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • predau
(să)
  • predau
  • predam
  • predai
  • predasem
a II-a (tu)
  • predai
(să)
  • predai
  • predai
  • predași
  • predaseși
a III-a (el, ea)
  • predă
(să)
  • predea
  • preda
  • predă
  • predase
plural I (noi)
  • predăm
(să)
  • predăm
  • predam
  • predarăm
  • predaserăm
  • predasem
a II-a (voi)
  • predați
(să)
  • predați
  • predați
  • predarăți
  • predaserăți
  • predaseți
a III-a (ei, ele)
  • predau
(să)
  • predea
  • predau
  • preda
  • predaseră

96. răzda

verb (VT96)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • răzda
  • răzdare
  • răzdat
  • răzdatu‑
  • răzdând
  • răzdându‑
singular plural
  • răzdă
  • răzdați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • răzdau
(să)
  • răzdau
  • răzdam
  • răzdădui
  • răzdădusem
  • răzdasem
a II-a (tu)
  • răzdai
(să)
  • răzdai
  • răzdai
  • răzdăduși
  • răzdăduseși
  • răzdaseși
a III-a (el, ea)
  • răzdă
(să)
  • răzdea
  • răzda
  • răzdădu
  • răzdăduse
  • răzdase
plural I (noi)
  • răzdăm
(să)
  • răzdăm
  • răzdam
  • răzdădurăm
  • răzdăduserăm
  • răzdădusem
  • răzdaserăm
  • răzdasem
a II-a (voi)
  • răzdați
(să)
  • răzdați
  • răzdați
  • răzdădurăți
  • răzdăduserăți
  • răzdăduseți
  • răzdaserăți
  • răzdaseți
a III-a (ei, ele)
  • răzdau
(să)
  • răzdea
  • răzdau
  • răzdădu
  • răzdăduseră
  • răzdaseră

97. sta

verb (V97)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • sta
  • stare
  • stat
  • stătut
  • statu‑
  • stătutu‑
  • stând
  • stătând
  • stându‑
  • stătându‑
singular plural
  • stai
  • stăi
  • stați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • stau
(să)
  • stau
  • stăteam
  • stam
  • steteam
  • stătui
  • stetei
  • stătusem
  • stetesem
a II-a (tu)
  • stai
(să)
  • stai
  • stăteai
  • stai
  • steteai
  • stătuși
  • steteși
  • stătuseși
  • steteseși
a III-a (el, ea)
  • stă
(să)
  • stea
  • steie
  • stătea
  • sta
  • stetea
  • stătu
  • stete
  • stătuse
  • stetese
plural I (noi)
  • stăm
(să)
  • stăm
  • stăteam
  • stam
  • steteam
  • stăturăm
  • steterăm
  • stătuserăm
  • stătusem
  • steteserăm
  • stetesem
a II-a (voi)
  • stați
(să)
  • stați
  • stăteați
  • stați
  • steteați
  • stăturăți
  • steterăți
  • stătuserăți
  • stătuseți
  • steteserăți
  • steteseți
a III-a (ei, ele)
  • stau
(să)
  • stea
  • steie
  • stăteau
  • stau
  • steteau
  • stătu
  • steteră
  • stătuseră
  • steteseră

98. consta

verb (V98)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • consta
  • constare
  • constat
  • constatu‑
  • constând
  • constându‑
singular plural
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
a II-a (tu)
a III-a (el, ea)
  • constă
  • constă
(să)
  • constea
  • conste
  • consta
  • constase
plural I (noi)
a II-a (voi)
a III-a (ei, ele)
  • constau
  • constă
(să)
  • constea
  • conste
  • constau
  • consta
  • constaseră

99. la

verb (VT99)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • la
  • lare
  • ut
  • utu‑
  • lând
  • lându‑
singular plural
  • lă
  • lați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • lau
(să)
  • lau
  • lam
  • ui
  • usem
a II-a (tu)
  • lai
(să)
  • lai
  • lai
  • uși
  • useși
a III-a (el, ea)
  • lă
(să)
  • lea
  • laie
  • leie
  • la
  • u
  • use
plural I (noi)
  • lăm
(să)
  • lăm
  • lam
  • urăm
  • userăm
  • usem
a II-a (voi)
  • lați
(să)
  • lați
  • lați
  • urăți
  • userăți
  • useți
a III-a (ei, ele)
  • lau
(să)
  • lea
  • laie
  • leie
  • lau
  • u
  • useră

100. îngenunchea

verb (VT100)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • îngenunchea
  • ‑ngenunchea
  • îngenunchere
  • ‑ngenunchere
  • îngenuncheat
  • ‑ngenuncheat
  • îngenuncheatu‑
  • ‑ngenuncheatu‑
  • îngenunchind
  • ‑ngenunchind
  • îngenunchindu‑
  • ‑ngenunchindu‑
singular plural
  • îngenunche
  • ‑ngenunche
  • îngenuncheați
  • ‑ngenuncheați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • îngenunchi
  • ‑ngenunchi
(să)
  • îngenunchi
  • ‑ngenunchi
  • îngenuncheam
  • ‑ngenuncheam
  • îngenuncheai
  • ‑ngenuncheai
  • îngenuncheasem
  • ‑ngenuncheasem
a II-a (tu)
  • îngenunchi
  • ‑ngenunchi
(să)
  • îngenunchi
  • ‑ngenunchi
  • îngenuncheai
  • ‑ngenuncheai
  • îngenuncheași
  • ‑ngenuncheași
  • îngenuncheaseși
  • ‑ngenuncheaseși
a III-a (el, ea)
  • îngenunche
  • ‑ngenunche
(să)
  • îngenunche
  • ‑ngenunche
  • îngenunchea
  • ‑ngenunchea
  • îngenunche
  • ‑ngenunche
  • îngenunchease
  • ‑ngenunchease
plural I (noi)
  • îngenunchem
  • ‑ngenunchem
(să)
  • îngenunchem
  • ‑ngenunchem
  • îngenuncheam
  • ‑ngenuncheam
  • îngenunchearăm
  • ‑ngenunchearăm
  • îngenuncheaserăm
  • ‑ngenuncheaserăm
  • îngenuncheasem
  • ‑ngenuncheasem
a II-a (voi)
  • îngenuncheați
  • ‑ngenuncheați
(să)
  • îngenuncheați
  • ‑ngenuncheați
  • îngenuncheați
  • ‑ngenuncheați
  • îngenunchearăți
  • ‑ngenunchearăți
  • îngenuncheaserăți
  • ‑ngenuncheaserăți
  • îngenuncheaseți
  • ‑ngenuncheaseți
a III-a (ei, ele)
  • îngenunche
  • ‑ngenunche
(să)
  • îngenunche
  • ‑ngenunche
  • îngenuncheau
  • ‑ngenuncheau
  • îngenunchea
  • ‑ngenunchea
  • îngenuncheaseră
  • ‑ngenuncheaseră

101. deochea

verb (VT101)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • deochea
  • deochere
  • deocheat
  • deocheatu‑
  • deochind
  • deochindu‑
singular plural
  • deoache
  • deocheați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • deochi
(să)
  • deochi
  • deocheam
  • deocheai
  • deocheasem
a II-a (tu)
  • deochi
(să)
  • deochi
  • deocheai
  • deocheași
  • deocheaseși
a III-a (el, ea)
  • deoache
(să)
  • deoache
  • deochea
  • deoche
  • deochease
plural I (noi)
  • deochem
(să)
  • deochem
  • deocheam
  • deochearăm
  • deocheaserăm
  • deocheasem
a II-a (voi)
  • deocheați
(să)
  • deocheați
  • deocheați
  • deochearăți
  • deocheaserăți
  • deocheaseți
a III-a (ei, ele)
  • deoache
(să)
  • deoache
  • deocheau
  • deochea
  • deocheaseră

102. învia

verb (VT102)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • învia
  • ‑nvia
  • înviere
  • ‑nviere
  • înviat
  • ‑nviat
  • înviatu‑
  • ‑nviatu‑
  • înviind
  • ‑nviind
  • înviindu‑
  • ‑nviindu‑
singular plural
  • învie
  • ‑nvie
  • înviați
  • ‑nviați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • învii
  • ‑nvii
(să)
  • învii
  • ‑nvii
  • înviam
  • ‑nviam
  • înviai
  • ‑nviai
  • înviasem
  • ‑nviasem
a II-a (tu)
  • învii
  • ‑nvii
(să)
  • învii
  • ‑nvii
  • înviai
  • ‑nviai
  • înviași
  • ‑nviași
  • înviaseși
  • ‑nviaseși
a III-a (el, ea)
  • învie
  • ‑nvie
(să)
  • învie
  • ‑nvie
  • învia
  • ‑nvia
  • învie
  • ‑nvie
  • înviase
  • ‑nviase
plural I (noi)
  • înviem
  • ‑nviem
(să)
  • înviem
  • ‑nviem
  • înviam
  • ‑nviam
  • înviarăm
  • ‑nviarăm
  • înviaserăm
  • ‑nviaserăm
  • înviasem
  • ‑nviasem
a II-a (voi)
  • înviați
  • ‑nviați
(să)
  • înviați
  • ‑nviați
  • înviați
  • ‑nviați
  • înviarăți
  • ‑nviarăți
  • înviaserăți
  • ‑nviaserăți
  • înviaseți
  • ‑nviaseți
a III-a (ei, ele)
  • învie
  • ‑nvie
(să)
  • învie
  • ‑nvie
  • înviau
  • ‑nviau
  • învia
  • ‑nvia
  • înviaseră
  • ‑nviaseră

103. apropia

verb (VT103)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • apropia
  • apropiere
  • apropiat
  • apropiatu‑
  • apropiind
  • apropiindu‑
singular plural
  • apropie
  • apropiați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • apropii
(să)
  • apropii
  • apropiam
  • apropiai
  • apropiasem
a II-a (tu)
  • apropii
(să)
  • apropii
  • apropiai
  • apropiași
  • apropiaseși
a III-a (el, ea)
  • apropie
(să)
  • apropie
  • apropia
  • apropie
  • apropiase
plural I (noi)
  • apropiem
(să)
  • apropiem
  • apropiam
  • apropiarăm
  • apropiaserăm
  • apropiasem
a II-a (voi)
  • apropiați
(să)
  • apropiați
  • apropiați
  • apropiarăți
  • apropiaserăți
  • apropiaseți
a III-a (ei, ele)
  • apropie
(să)
  • apropie
  • apropiau
  • apropia
  • apropiaseră

104. încuia

verb (VT104)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • încuia
  • ‑ncuia
  • încuiere
  • ‑ncuiere
  • încuiat
  • ‑ncuiat
  • încuiatu‑
  • ‑ncuiatu‑
  • încuind
  • ‑ncuind
  • încuindu‑
  • ‑ncuindu‑
singular plural
  • încuie
  • ‑ncuie
  • încuiați
  • ‑ncuiați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • încui
  • ‑ncui
(să)
  • încui
  • ‑ncui
  • încuiam
  • ‑ncuiam
  • încuiai
  • ‑ncuiai
  • încuiasem
  • ‑ncuiasem
a II-a (tu)
  • încui
  • ‑ncui
(să)
  • încui
  • ‑ncui
  • încuiai
  • ‑ncuiai
  • încuiași
  • ‑ncuiași
  • încuiaseși
  • ‑ncuiaseși
a III-a (el, ea)
  • încuie
  • ‑ncuie
(să)
  • încuie
  • ‑ncuie
  • încuia
  • ‑ncuia
  • încuie
  • ‑ncuie
  • încuiase
  • ‑ncuiase
plural I (noi)
  • încuiem
  • ‑ncuiem
(să)
  • încuiem
  • ‑ncuiem
  • încuiam
  • ‑ncuiam
  • încuiarăm
  • ‑ncuiarăm
  • încuiaserăm
  • ‑ncuiaserăm
  • încuiasem
  • ‑ncuiasem
a II-a (voi)
  • încuiați
  • ‑ncuiați
(să)
  • încuiați
  • ‑ncuiați
  • încuiați
  • ‑ncuiați
  • încuiarăți
  • ‑ncuiarăți
  • încuiaserăți
  • ‑ncuiaserăți
  • încuiaseți
  • ‑ncuiaseți
a III-a (ei, ele)
  • încuie
  • ‑ncuie
(să)
  • încuie
  • ‑ncuie
  • încuiau
  • ‑ncuiau
  • încuia
  • ‑ncuia
  • încuiaseră
  • ‑ncuiaseră

105. mângâia

verb (VT105)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • mângâia
  • mângâiere
  • mângâiat
  • mângâiatu‑
  • mângâind
  • mângâindu‑
singular plural
  • mângâie
  • mângâiați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • mângâi
(să)
  • mângâi
  • mângâiam
  • mângâiai
  • mângâiasem
a II-a (tu)
  • mângâi
(să)
  • mângâi
  • mângâiai
  • mângâiași
  • mângâiaseși
a III-a (el, ea)
  • mângâie
(să)
  • mângâie
  • mângâia
  • mângâie
  • mângâiase
plural I (noi)
  • mângâiem
(să)
  • mângâiem
  • mângâiam
  • mângâiarăm
  • mângâiaserăm
  • mângâiasem
a II-a (voi)
  • mângâiați
(să)
  • mângâiați
  • mângâiați
  • mângâiarăți
  • mângâiaserăți
  • mângâiaseți
a III-a (ei, ele)
  • mângâie
(să)
  • mângâie
  • mângâiau
  • mângâia
  • mângâiaseră

106. tăia

verb (VT106)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • tăia
  • tăiere
  • tăiat
  • tăiatu‑
  • ind
  • indu‑
singular plural
  • taie
  • tăiați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • tai
(să)
  • tai
  • tăiam
  • tăiai
  • tăiasem
a II-a (tu)
  • tai
(să)
  • tai
  • tăiai
  • tăiași
  • tăiaseși
a III-a (el, ea)
  • taie
(să)
  • taie
  • tăia
  • tăie
  • tăiase
plural I (noi)
  • tăiem
(să)
  • tăiem
  • tăiam
  • tăiarăm
  • tăiaserăm
  • tăiasem
a II-a (voi)
  • tăiați
(să)
  • tăiați
  • tăiați
  • tăiarăți
  • tăiaserăți
  • tăiaseți
a III-a (ei, ele)
  • taie
(să)
  • taie
  • tăiau
  • tăia
  • tăiaseră

107. încovoia

verb (VT107)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • încovoia
  • ‑ncovoia
  • încovoiere
  • ‑ncovoiere
  • încovoiat
  • ‑ncovoiat
  • încovoiatu‑
  • ‑ncovoiatu‑
  • încovoind
  • ‑ncovoind
  • încovoindu‑
  • ‑ncovoindu‑
singular plural
  • încovoaie
  • ‑ncovoaie
  • încovoiați
  • ‑ncovoiați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • încovoi
  • ‑ncovoi
(să)
  • încovoi
  • ‑ncovoi
  • încovoiam
  • ‑ncovoiam
  • încovoiai
  • ‑ncovoiai
  • încovoiasem
  • ‑ncovoiasem
a II-a (tu)
  • încovoi
  • ‑ncovoi
(să)
  • încovoi
  • ‑ncovoi
  • încovoiai
  • ‑ncovoiai
  • încovoiași
  • ‑ncovoiași
  • încovoiaseși
  • ‑ncovoiaseși
a III-a (el, ea)
  • încovoaie
  • ‑ncovoaie
(să)
  • încovoaie
  • ‑ncovoaie
  • încovoia
  • ‑ncovoia
  • încovoie
  • ‑ncovoie
  • încovoiase
  • ‑ncovoiase
plural I (noi)
  • încovoiem
  • ‑ncovoiem
(să)
  • încovoiem
  • ‑ncovoiem
  • încovoiam
  • ‑ncovoiam
  • încovoiarăm
  • ‑ncovoiarăm
  • încovoiaserăm
  • ‑ncovoiaserăm
  • încovoiasem
  • ‑ncovoiasem
a II-a (voi)
  • încovoiați
  • ‑ncovoiați
(să)
  • încovoiați
  • ‑ncovoiați
  • încovoiați
  • ‑ncovoiați
  • încovoiarăți
  • ‑ncovoiarăți
  • încovoiaserăți
  • ‑ncovoiaserăți
  • încovoiaseți
  • ‑ncovoiaseți
a III-a (ei, ele)
  • încovoaie
  • ‑ncovoaie
(să)
  • încovoaie
  • ‑ncovoaie
  • încovoiau
  • ‑ncovoiau
  • încovoia
  • ‑ncovoia
  • încovoiaseră
  • ‑ncovoiaseră

108. muia

verb (VT108)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • muia
  • muiere
  • muiat
  • muiatu‑
  • muind
  • muindu‑
singular plural
  • moaie
  • muiați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • moi
(să)
  • moi
  • muiam
  • muiai
  • muiasem
a II-a (tu)
  • moi
(să)
  • moi
  • muiai
  • muiași
  • muiaseși
a III-a (el, ea)
  • moaie
(să)
  • moaie
  • muia
  • muie
  • muiase
plural I (noi)
  • muiem
(să)
  • muiem
  • muiam
  • muiarăm
  • muiaserăm
  • muiasem
a II-a (voi)
  • muiați
(să)
  • muiați
  • muiați
  • muiarăți
  • muiaserăți
  • muiaseți
a III-a (ei, ele)
  • moaie
(să)
  • moaie
  • muiau
  • muia
  • muiaseră

109. lua

verb (VT109)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • lua
  • luare
  • luat
  • luatu‑
  • luând
  • luându‑
singular plural
  • ia
  • luați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • iau
(să)
  • iau
  • luam
  • luai
  • luasem
a II-a (tu)
  • iei
(să)
  • iei
  • luai
  • luași
  • luaseși
a III-a (el, ea)
  • ia
(să)
  • ia
  • ieie
  • lua
  • luă
  • luase
plural I (noi)
  • luăm
(să)
  • luăm
  • luam
  • luarăm
  • luaserăm
  • luasem
a II-a (voi)
  • luați
(să)
  • luați
  • luați
  • luarăți
  • luaserăți
  • luaseți
a III-a (ei, ele)
  • iau
(să)
  • ia
  • ieie
  • luau
  • lua
  • luaseră

110. continua

verb (VT110)
Nerec. ind., conj. prez. pers. I sg.: continuu.
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • continua
  • continuare
  • continuat
  • continuatu‑
  • continuând
  • continuându‑
singular plural
  • continuă
  • continuați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • continuu
  • continui
(să)
  • continuu
  • continui
  • continuam
  • continuai
  • continuasem
a II-a (tu)
  • continui
(să)
  • continui
  • continuai
  • continuași
  • continuaseși
a III-a (el, ea)
  • continuă
(să)
  • continue
  • continua
  • continuă
  • continuase
plural I (noi)
  • continuăm
(să)
  • continuăm
  • continuam
  • continuarăm
  • continuaserăm
  • continuasem
a II-a (voi)
  • continuați
(să)
  • continuați
  • continuați
  • continuarăți
  • continuaserăți
  • continuaseți
a III-a (ei, ele)
  • continuă
(să)
  • continue
  • continuau
  • continua
  • continuaseră

111. ploua

verb (V111)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • ploua
  • plouare
  • plouat
  • plouatu‑
  • plouând
  • plouându‑
singular plural
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
a II-a (tu)
a III-a (el, ea)
  • plo
(să)
  • plo
  • ploaie
  • ploua
  • plouă
  • plouase
plural I (noi)
a II-a (voi)
a III-a (ei, ele)

112. oua

verb (VT112)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • oua
  • ouare
  • ouat
  • ouatu‑
  • ouând
  • ouându‑
singular plural
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
a II-a (tu)
a III-a (el, ea)
  • o
(să)
  • o
  • oua
  • ouă
  • ouase
plural I (noi)
a II-a (voi)
a III-a (ei, ele)
  • o
(să)
  • o
  • ouau
  • oua
  • ouaseră

201. forma

verb (VT201)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • forma
  • formare
  • format
  • formatu‑
  • formând
  • formându‑
singular plural
  • formea
  • formați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • formez
(să)
  • formez
  • formam
  • formai
  • formasem
a II-a (tu)
  • formezi
(să)
  • formezi
  • formai
  • formași
  • formaseși
a III-a (el, ea)
  • formea
(să)
  • formeze
  • forma
  • formă
  • formase
plural I (noi)
  • formăm
(să)
  • formăm
  • formam
  • formarăm
  • formaserăm
  • formasem
a II-a (voi)
  • formați
(să)
  • formați
  • formați
  • formarăți
  • formaserăți
  • formaseți
a III-a (ei, ele)
  • formea
(să)
  • formeze
  • formau
  • forma
  • formaseră

202. afișa

verb (VT202)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • afișa
  • afișare
  • afișat
  • afișatu‑
  • afișând
  • afișându‑
singular plural
  • afișea
  • afișați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • afișez
(să)
  • afișez
  • afișam
  • afișai
  • afișasem
a II-a (tu)
  • afișezi
(să)
  • afișezi
  • afișai
  • afișași
  • afișaseși
a III-a (el, ea)
  • afișea
(să)
  • afișeze
  • afișa
  • afișă
  • afișase
plural I (noi)
  • afișăm
(să)
  • afișăm
  • afișam
  • afișarăm
  • afișaserăm
  • afișasem
a II-a (voi)
  • afișați
(să)
  • afișați
  • afișați
  • afișarăți
  • afișaserăți
  • afișaseți
a III-a (ei, ele)
  • afișea
(să)
  • afișeze
  • afișau
  • afișa
  • afișaseră

203. aranja

verb (VT203)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • aranja
  • aranjare
  • aranjat
  • aranjatu‑
  • aranjând
  • aranjându‑
singular plural
  • aranjea
  • aranjați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • aranjez
(să)
  • aranjez
  • aranjam
  • aranjai
  • aranjasem
a II-a (tu)
  • aranjezi
(să)
  • aranjezi
  • aranjai
  • aranjași
  • aranjaseși
a III-a (el, ea)
  • aranjea
(să)
  • aranjeze
  • aranja
  • aranjă
  • aranjase
plural I (noi)
  • aranjăm
(să)
  • aranjăm
  • aranjam
  • aranjarăm
  • aranjaserăm
  • aranjasem
a II-a (voi)
  • aranjați
(să)
  • aranjați
  • aranjați
  • aranjarăți
  • aranjaserăți
  • aranjaseți
a III-a (ei, ele)
  • aranjea
(să)
  • aranjeze
  • aranjau
  • aranja
  • aranjaseră

204. bloca

verb (VT204)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • bloca
  • blocare
  • blocat
  • blocatu‑
  • blocând
  • blocându‑
singular plural
  • blochea
  • blocați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • blochez
(să)
  • blochez
  • blocam
  • blocai
  • blocasem
a II-a (tu)
  • blochezi
(să)
  • blochezi
  • blocai
  • blocași
  • blocaseși
a III-a (el, ea)
  • blochea
(să)
  • blocheze
  • bloca
  • blocă
  • blocase
plural I (noi)
  • blocăm
(să)
  • blocăm
  • blocam
  • blocarăm
  • blocaserăm
  • blocasem
a II-a (voi)
  • blocați
(să)
  • blocați
  • blocați
  • blocarăți
  • blocaserăți
  • blocaseți
a III-a (ei, ele)
  • blochea
(să)
  • blocheze
  • blocau
  • bloca
  • blocaseră

205. naviga

verb (V205)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • naviga
  • navigare
  • navigat
  • navigatu‑
  • navigând
  • navigându‑
singular plural
  • navighea
  • navigați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • navighez
(să)
  • navighez
  • navigam
  • navigai
  • navigasem
a II-a (tu)
  • navighezi
(să)
  • navighezi
  • navigai
  • navigași
  • navigaseși
a III-a (el, ea)
  • navighea
(să)
  • navigheze
  • naviga
  • navigă
  • navigase
plural I (noi)
  • navigăm
(să)
  • navigăm
  • navigam
  • navigarăm
  • navigaserăm
  • navigasem
a II-a (voi)
  • navigați
(să)
  • navigați
  • navigați
  • navigarăți
  • navigaserăți
  • navigaseți
a III-a (ei, ele)
  • navighea
(să)
  • navigheze
  • navigau
  • naviga
  • navigaseră

206. adevăra

verb (VT206)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • adevăra
  • adevărare
  • adevărat
  • adevăratu‑
  • adevărând
  • adevărându‑
singular plural
  • adeverea
  • adevărați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • adeverez
(să)
  • adeverez
  • adevăram
  • adevărai
  • adevărasem
a II-a (tu)
  • adeverezi
(să)
  • adeverezi
  • adevărai
  • adevărași
  • adevăraseși
a III-a (el, ea)
  • adeverea
(să)
  • adevereze
  • adevăra
  • adevără
  • adevărase
plural I (noi)
  • adevărăm
(să)
  • adevărăm
  • adevăram
  • adevărarăm
  • adevăraserăm
  • adevărasem
a II-a (voi)
  • adevărați
(să)
  • adevărați
  • adevărați
  • adevărarăți
  • adevăraserăți
  • adevăraseți
a III-a (ei, ele)
  • adeverea
(să)
  • adevereze
  • adevărau
  • adevăra
  • adevăraseră

207. cuvânta

verb (VT207)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • cuvânta
  • cuvântare
  • cuvântat
  • cuvântatu‑
  • cuvântând
  • cuvântându‑
singular plural
  • cuvintea
  • cuvântați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • cuvintez
(să)
  • cuvintez
  • cuvântam
  • cuvântai
  • cuvântasem
a II-a (tu)
  • cuvintezi
(să)
  • cuvintezi
  • cuvântai
  • cuvântași
  • cuvântaseși
a III-a (el, ea)
  • cuvintea
(să)
  • cuvinteze
  • cuvânta
  • cuvântă
  • cuvântase
plural I (noi)
  • cuvântăm
(să)
  • cuvântăm
  • cuvântam
  • cuvântarăm
  • cuvântaserăm
  • cuvântasem
a II-a (voi)
  • cuvântați
(să)
  • cuvântați
  • cuvântați
  • cuvântarăți
  • cuvântaserăți
  • cuvântaseți
a III-a (ei, ele)
  • cuvintea
(să)
  • cuvinteze
  • cuvântau
  • cuvânta
  • cuvântaseră

208. îngenunchea

verb (VT208)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • îngenunchea
  • ‑ngenunchea
  • îngenunchere
  • ‑ngenunchere
  • îngenuncheat
  • ‑ngenuncheat
  • îngenuncheatu‑
  • ‑ngenuncheatu‑
  • îngenunchind
  • ‑ngenunchind
  • îngenunchindu‑
  • ‑ngenunchindu‑
singular plural
  • îngenunchea
  • ‑ngenunchea
  • îngenuncheați
  • ‑ngenuncheați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • îngenunchez
  • ‑ngenunchez
(să)
  • îngenunchez
  • ‑ngenunchez
  • îngenuncheam
  • ‑ngenuncheam
  • îngenuncheai
  • ‑ngenuncheai
  • îngenuncheasem
  • ‑ngenuncheasem
a II-a (tu)
  • îngenunchezi
  • ‑ngenunchezi
(să)
  • îngenunchezi
  • ‑ngenunchezi
  • îngenuncheai
  • ‑ngenuncheai
  • îngenuncheași
  • ‑ngenuncheași
  • îngenuncheaseși
  • ‑ngenuncheaseși
a III-a (el, ea)
  • îngenunchea
  • ‑ngenunchea
(să)
  • îngenuncheze
  • ‑ngenuncheze
  • îngenunchea
  • ‑ngenunchea
  • îngenunche
  • ‑ngenunche
  • îngenunchease
  • ‑ngenunchease
plural I (noi)
  • îngenunchem
  • ‑ngenunchem
(să)
  • îngenunchem
  • ‑ngenunchem
  • îngenuncheam
  • ‑ngenuncheam
  • îngenunchearăm
  • ‑ngenunchearăm
  • îngenuncheaserăm
  • ‑ngenuncheaserăm
  • îngenuncheasem
  • ‑ngenuncheasem
a II-a (voi)
  • îngenuncheați
  • ‑ngenuncheați
(să)
  • îngenuncheați
  • ‑ngenuncheați
  • îngenuncheați
  • ‑ngenuncheați
  • îngenunchearăți
  • ‑ngenunchearăți
  • îngenuncheaserăți
  • ‑ngenuncheaserăți
  • îngenuncheaseți
  • ‑ngenuncheaseți
a III-a (ei, ele)
  • îngenunchea
  • ‑ngenunchea
(să)
  • îngenuncheze
  • ‑ngenuncheze
  • îngenuncheau
  • ‑ngenuncheau
  • îngenunchea
  • ‑ngenunchea
  • îngenuncheaseră
  • ‑ngenuncheaseră

209. veghea

verb (VT209)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • veghea
  • veghere
  • vegheat
  • vegheatu‑
  • veghind
  • veghindu‑
singular plural
  • veghea
  • vegheați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • veghez
(să)
  • veghez
  • vegheam
  • vegheai
  • vegheasem
a II-a (tu)
  • veghezi
(să)
  • veghezi
  • vegheai
  • vegheași
  • vegheaseși
a III-a (el, ea)
  • veghea
(să)
  • vegheze
  • veghea
  • veghe
  • veghease
plural I (noi)
  • veghem
(să)
  • veghem
  • vegheam
  • veghearăm
  • vegheaserăm
  • vegheasem
a II-a (voi)
  • vegheați
(să)
  • vegheați
  • vegheați
  • veghearăți
  • vegheaserăți
  • vegheaseți
a III-a (ei, ele)
  • veghea
(să)
  • vegheze
  • vegheau
  • veghea
  • vegheaseră

210. crea

verb (VT210)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • crea
  • creare
  • creat
  • creatu‑
  • creând
  • creându‑
singular plural
  • creea
  • creați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • creez
(să)
  • creez
  • cream
  • creai
  • creasem
a II-a (tu)
  • creezi
(să)
  • creezi
  • creai
  • creași
  • creaseși
a III-a (el, ea)
  • creea
(să)
  • creeze
  • crea
  • creă
  • crease
plural I (noi)
  • creăm
(să)
  • creăm
  • cream
  • crearăm
  • creaserăm
  • creasem
a II-a (voi)
  • creați
(să)
  • creați
  • creați
  • crearăți
  • creaserăți
  • creaseți
a III-a (ei, ele)
  • creea
(să)
  • creeze
  • creau
  • crea
  • creaseră

211. copia

verb (VT211)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • copia
  • copiere
  • copiat
  • copiatu‑
  • copiind
  • copiindu‑
singular plural
  • copia
  • copiați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • copiez
(să)
  • copiez
  • copiam
  • copiai
  • copiasem
a II-a (tu)
  • copiezi
(să)
  • copiezi
  • copiai
  • copiași
  • copiaseși
a III-a (el, ea)
  • copia
(să)
  • copieze
  • copia
  • copie
  • copiase
plural I (noi)
  • copiem
(să)
  • copiem
  • copiam
  • copiarăm
  • copiaserăm
  • copiasem
a II-a (voi)
  • copiați
(să)
  • copiați
  • copiați
  • copiarăți
  • copiaserăți
  • copiaseți
a III-a (ei, ele)
  • copia
(să)
  • copieze
  • copiau
  • copia
  • copiaseră

212. trunchia

verb (VT212)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • trunchia
  • trunchiere
  • trunchiat
  • trunchiatu‑
  • trunchiind
  • trunchiindu‑
singular plural
  • trunchia
  • trunchiați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • trunchiez
(să)
  • trunchiez
  • trunchiam
  • trunchiai
  • trunchiasem
a II-a (tu)
  • trunchiezi
(să)
  • trunchiezi
  • trunchiai
  • trunchiași
  • trunchiaseși
a III-a (el, ea)
  • trunchia
(să)
  • trunchieze
  • trunchia
  • trunchie
  • trunchiase
plural I (noi)
  • trunchiem
(să)
  • trunchiem
  • trunchiam
  • trunchiarăm
  • trunchiaserăm
  • trunchiasem
a II-a (voi)
  • trunchiați
(să)
  • trunchiați
  • trunchiați
  • trunchiarăți
  • trunchiaserăți
  • trunchiaseți
a III-a (ei, ele)
  • trunchia
(să)
  • trunchieze
  • trunchiau
  • trunchia
  • trunchiaseră

213. întemeia

verb (VT213)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • întemeia
  • ‑ntemeia
  • întemeiere
  • ‑ntemeiere
  • întemeiat
  • ‑ntemeiat
  • întemeiatu‑
  • ‑ntemeiatu‑
  • întemeind
  • ‑ntemeind
  • întemeindu‑
  • ‑ntemeindu‑
singular plural
  • întemeia
  • ‑ntemeia
  • întemeiați
  • ‑ntemeiați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • întemeiez
  • ‑ntemeiez
(să)
  • întemeiez
  • ‑ntemeiez
  • întemeiam
  • ‑ntemeiam
  • întemeiai
  • ‑ntemeiai
  • întemeiasem
  • ‑ntemeiasem
a II-a (tu)
  • întemeiezi
  • ‑ntemeiezi
(să)
  • întemeiezi
  • ‑ntemeiezi
  • întemeiai
  • ‑ntemeiai
  • întemeiași
  • ‑ntemeiași
  • întemeiaseși
  • ‑ntemeiaseși
a III-a (el, ea)
  • întemeia
  • ‑ntemeia
(să)
  • întemeieze
  • ‑ntemeieze
  • întemeia
  • ‑ntemeia
  • întemeie
  • ‑ntemeie
  • întemeiase
  • ‑ntemeiase
plural I (noi)
  • întemeiem
  • ‑ntemeiem
(să)
  • întemeiem
  • ‑ntemeiem
  • întemeiam
  • ‑ntemeiam
  • întemeiarăm
  • ‑ntemeiarăm
  • întemeiaserăm
  • ‑ntemeiaserăm
  • întemeiasem
  • ‑ntemeiasem
a II-a (voi)
  • întemeiați
  • ‑ntemeiați
(să)
  • întemeiați
  • ‑ntemeiați
  • întemeiați
  • ‑ntemeiați
  • întemeiarăți
  • ‑ntemeiarăți
  • întemeiaserăți
  • ‑ntemeiaserăți
  • întemeiaseți
  • ‑ntemeiaseți
a III-a (ei, ele)
  • întemeia
  • ‑ntemeia
(să)
  • întemeieze
  • ‑ntemeieze
  • întemeiau
  • ‑ntemeiau
  • întemeia
  • ‑ntemeia
  • întemeiaseră
  • ‑ntemeiaseră

214. accentua

verb (VT214)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • accentua
  • accentuare
  • accentuat
  • accentuatu‑
  • accentuând
  • accentuându‑
singular plural
  • accentuea
  • accentuați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • accentuez
(să)
  • accentuez
  • accentuam
  • accentuai
  • accentuasem
a II-a (tu)
  • accentuezi
(să)
  • accentuezi
  • accentuai
  • accentuași
  • accentuaseși
a III-a (el, ea)
  • accentuea
(să)
  • accentueze
  • accentua
  • accentuă
  • accentuase
plural I (noi)
  • accentuăm
(să)
  • accentuăm
  • accentuam
  • accentuarăm
  • accentuaserăm
  • accentuasem
a II-a (voi)
  • accentuați
(să)
  • accentuați
  • accentuați
  • accentuarăți
  • accentuaserăți
  • accentuaseți
a III-a (ei, ele)
  • accentuea
(să)
  • accentueze
  • accentuau
  • accentua
  • accentuaseră

215. înșeua

verb (VT215)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • înșeua
  • ‑nșeua
  • înșeuare
  • ‑nșeuare
  • înșeuat
  • ‑nșeuat
  • înșeuatu‑
  • ‑nșeuatu‑
  • înșeuând
  • ‑nșeuând
  • înșeuându‑
  • ‑nșeuându‑
singular plural
  • înșeua
  • ‑nșeua
  • înșeuea
  • ‑nșeuea
  • înșeuați
  • ‑nșeuați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • înșeuez
  • ‑nșeuez
(să)
  • înșeuez
  • ‑nșeuez
  • înșeuam
  • ‑nșeuam
  • înșeuai
  • ‑nșeuai
  • înșeuasem
  • ‑nșeuasem
a II-a (tu)
  • înșeuezi
  • ‑nșeuezi
(să)
  • înșeuezi
  • ‑nșeuezi
  • înșeuai
  • ‑nșeuai
  • înșeuași
  • ‑nșeuași
  • înșeuaseși
  • ‑nșeuaseși
a III-a (el, ea)
  • înșeua
  • ‑nșeua
  • înșeuea
  • ‑nșeuea
(să)
  • înșeueze
  • ‑nșeueze
  • înșeua
  • ‑nșeua
  • înșeuă
  • ‑nșeuă
  • înșeuase
  • ‑nșeuase
plural I (noi)
  • înșeuăm
  • ‑nșeuăm
(să)
  • înșeuăm
  • ‑nșeuăm
  • înșeuam
  • ‑nșeuam
  • înșeuarăm
  • ‑nșeuarăm
  • înșeuaserăm
  • ‑nșeuaserăm
  • înșeuasem
  • ‑nșeuasem
a II-a (voi)
  • înșeuați
  • ‑nșeuați
(să)
  • înșeuați
  • ‑nșeuați
  • înșeuați
  • ‑nșeuați
  • înșeuarăți
  • ‑nșeuarăți
  • înșeuaserăți
  • ‑nșeuaserăți
  • înșeuaseți
  • ‑nșeuaseți
a III-a (ei, ele)
  • înșeua
  • ‑nșeua
  • înșeuea
  • ‑nșeuea
(să)
  • înșeueze
  • ‑nșeueze
  • înșeuau
  • ‑nșeuau
  • înșeua
  • ‑nșeua
  • înșeuaseră
  • ‑nșeuaseră

301. dormi

verb (V301)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • dormi
  • dormire
  • dormit
  • dormitu‑
  • dormind
  • dormindu‑
singular plural
  • dormi
  • dormiți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • dorm
(să)
  • dorm
  • dormeam
  • dormii
  • dormisem
a II-a (tu)
  • dormi
(să)
  • dormi
  • dormeai
  • dormiși
  • dormiseși
a III-a (el, ea)
  • doarme
(să)
  • doarmă
  • dormea
  • dormi
  • dormise
plural I (noi)
  • dormim
(să)
  • dormim
  • dormeam
  • dormirăm
  • dormiserăm
  • dormisem
a II-a (voi)
  • dormiți
(să)
  • dormiți
  • dormeați
  • dormirăți
  • dormiserăți
  • dormiseți
a III-a (ei, ele)
  • dorm
(să)
  • doarmă
  • dormeau
  • dormi
  • dormiseră

302. adormi

verb (VT302)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • adormi
  • adormire
  • adormit
  • adormitu‑
  • adormind
  • adormindu‑
singular plural
  • adormi
  • adoarme-
  • adormiți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • adorm
(să)
  • adorm
  • adormeam
  • adormii
  • adormisem
a II-a (tu)
  • adormi
(să)
  • adormi
  • adormeai
  • adormiși
  • adormiseși
a III-a (el, ea)
  • adoarme
(să)
  • adoarmă
  • adormea
  • adormi
  • adormise
plural I (noi)
  • adormim
(să)
  • adormim
  • adormeam
  • adormirăm
  • adormiserăm
  • adormisem
a II-a (voi)
  • adormiți
(să)
  • adormiți
  • adormeați
  • adormirăți
  • adormiserăți
  • adormiseți
a III-a (ei, ele)
  • adorm
(să)
  • adoarmă
  • adormeau
  • adormi
  • adormiseră

303. sorbi

verb (VT303)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • sorbi
  • sorbire
  • sorbit
  • sorbitu‑
  • sorbind
  • sorbindu‑
singular plural
  • soarbe
  • sorbiți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • sorb
(să)
  • sorb
  • sorbeam
  • sorbii
  • sorbisem
a II-a (tu)
  • sorbi
(să)
  • sorbi
  • sorbeai
  • sorbiși
  • sorbiseși
a III-a (el, ea)
  • soarbe
(să)
  • soarbă
  • sorbea
  • sorbi
  • sorbise
plural I (noi)
  • sorbim
(să)
  • sorbim
  • sorbeam
  • sorbirăm
  • sorbiserăm
  • sorbisem
a II-a (voi)
  • sorbiți
(să)
  • sorbiți
  • sorbeați
  • sorbirăți
  • sorbiserăți
  • sorbiseți
a III-a (ei, ele)
  • sorb
(să)
  • soarbă
  • sorbeau
  • sorbi
  • sorbiseră

304. muri

verb (V304)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • muri
  • murire
  • murit
  • muritu‑
  • murind
  • murindu‑
singular plural
  • mori
  • muriți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • mor
(să)
  • mor
  • muream
  • murii
  • murisem
a II-a (tu)
  • mori
(să)
  • mori
  • mureai
  • muriși
  • muriseși
a III-a (el, ea)
  • moare
(să)
  • moa
  • murea
  • muri
  • murise
plural I (noi)
  • murim
(să)
  • murim
  • muream
  • murirăm
  • muriserăm
  • murisem
a II-a (voi)
  • muriți
(să)
  • muriți
  • mureați
  • murirăți
  • muriserăți
  • muriseți
a III-a (ei, ele)
  • mor
(să)
  • moa
  • mureau
  • muri
  • muriseră

305. învârti

verb (VT305)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • învârti
  • ‑nvârti
  • învârtire
  • ‑nvârtire
  • învârtit
  • ‑nvârtit
  • învârtitu‑
  • ‑nvârtitu‑
  • învârtind
  • ‑nvârtind
  • învârtindu‑
  • ‑nvârtindu‑
singular plural
  • învârte
  • ‑nvârte
  • învârtiți
  • ‑nvârtiți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • învârt
  • ‑nvârt
(să)
  • învârt
  • ‑nvârt
  • învârteam
  • ‑nvârteam
  • învârtii
  • ‑nvârtii
  • învârtisem
  • ‑nvârtisem
a II-a (tu)
  • învârți
  • ‑nvârți
(să)
  • învârți
  • ‑nvârți
  • învârteai
  • ‑nvârteai
  • învârtiși
  • ‑nvârtiși
  • învârtiseși
  • ‑nvârtiseși
a III-a (el, ea)
  • învârte
  • ‑nvârte
(să)
  • învârtă
  • ‑nvârtă
  • învârtea
  • ‑nvârtea
  • învârti
  • ‑nvârti
  • învârtise
  • ‑nvârtise
plural I (noi)
  • învârtim
  • ‑nvârtim
(să)
  • învârtim
  • ‑nvârtim
  • învârteam
  • ‑nvârteam
  • învârtirăm
  • ‑nvârtirăm
  • învârtiserăm
  • ‑nvârtiserăm
  • învârtisem
  • ‑nvârtisem
a II-a (voi)
  • învârtiți
  • ‑nvârtiți
(să)
  • învârtiți
  • ‑nvârtiți
  • învârteați
  • ‑nvârteați
  • învârtirăți
  • ‑nvârtirăți
  • învârtiserăți
  • ‑nvârtiserăți
  • învârtiseți
  • ‑nvârtiseți
a III-a (ei, ele)
  • învârt
  • ‑nvârt
(să)
  • învârtă
  • ‑nvârtă
  • învârteau
  • ‑nvârteau
  • învârti
  • ‑nvârti
  • învârtiseră
  • ‑nvârtiseră

306. înghiți

verb (VT306)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • înghiți
  • ‑nghiți
  • înghițire
  • ‑nghițire
  • înghițit
  • ‑nghițit
  • înghițitu‑
  • ‑nghițitu‑
  • înghițind
  • ‑nghițind
  • înghițindu‑
  • ‑nghițindu‑
singular plural
  • înghite
  • ‑nghite
  • înghițiți
  • ‑nghițiți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • înghit
  • ‑nghit
(să)
  • înghit
  • ‑nghit
  • înghițeam
  • ‑nghițeam
  • înghiții
  • ‑nghiții
  • înghițisem
  • ‑nghițisem
a II-a (tu)
  • înghiți
  • ‑nghiți
(să)
  • înghiți
  • ‑nghiți
  • înghițeai
  • ‑nghițeai
  • înghițiși
  • ‑nghițiși
  • înghițiseși
  • ‑nghițiseși
a III-a (el, ea)
  • înghite
  • ‑nghite
(să)
  • înghi
  • ‑nghi
  • înghițea
  • ‑nghițea
  • înghiți
  • ‑nghiți
  • înghițise
  • ‑nghițise
plural I (noi)
  • înghițim
  • ‑nghițim
(să)
  • înghițim
  • ‑nghițim
  • înghițeam
  • ‑nghițeam
  • înghițirăm
  • ‑nghițirăm
  • înghițiserăm
  • ‑nghițiserăm
  • înghițisem
  • ‑nghițisem
a II-a (voi)
  • înghițiți
  • ‑nghițiți
(să)
  • înghițiți
  • ‑nghițiți
  • înghițeați
  • ‑nghițeați
  • înghițirăți
  • ‑nghițirăți
  • înghițiserăți
  • ‑nghițiserăți
  • înghițiseți
  • ‑nghițiseți
a III-a (ei, ele)
  • înghit
  • ‑nghit
(să)
  • înghi
  • ‑nghi
  • înghițeau
  • ‑nghițeau
  • înghiți
  • ‑nghiți
  • înghițiseră
  • ‑nghițiseră

306.1. repeți

verb (VT306.1)
Formele flexionare absente sunt înlocuite de cele ale verbului a repeta.
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • repeți
  • repețire
  • repețit
  • repețitu‑
  • repețind
  • repețindu‑
singular plural
  • repețiți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • repeț
(să)
  • repeț
  • repețeam
  • repeții
  • repețisem
a II-a (tu)
  • repeți
(să)
  • repeți
  • repețeai
  • repețiși
  • repețiseși
a III-a (el, ea)
  • repețea
  • repeți
  • repețise
plural I (noi)
  • repețim
(să)
  • repețim
  • repețeam
  • repețirăm
  • repețiserăm
  • repețisem
a II-a (voi)
  • repețiți
(să)
  • repețiți
  • repețeați
  • repețirăți
  • repețiserăți
  • repețiseți
a III-a (ei, ele)
  • repețeau
  • repeți
  • repețiseră

307. ascuți

verb (VT307)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • ascuți
  • ascuțire
  • ascuțit
  • ascuțitu‑
  • ascuțind
  • ascuțindu‑
singular plural
  • ascute
  • ascuțiți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • ascut
(să)
  • ascut
  • ascuțeam
  • ascuții
  • ascuțisem
a II-a (tu)
  • ascuți
(să)
  • ascuți
  • ascuțeai
  • ascuțiși
  • ascuțiseși
a III-a (el, ea)
  • ascute
(să)
  • ascu
  • ascuță
  • ascuțea
  • ascuți
  • ascuțise
plural I (noi)
  • ascuțim
(să)
  • ascuțim
  • ascuțeam
  • ascuțirăm
  • ascuțiserăm
  • ascuțisem
a II-a (voi)
  • ascuțiți
(să)
  • ascuțiți
  • ascuțeați
  • ascuțirăți
  • ascuțiserăți
  • ascuțiseți
a III-a (ei, ele)
  • ascut
(să)
  • ascu
  • ascuță
  • ascuțeau
  • ascuți
  • ascuțiseră

308. puți

verb (V308)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • puți
  • puțire
  • puțit
  • puțitu‑
  • puțind
  • puțindu‑
singular plural
  • puți
  • pute
  • puțiți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • put
(să)
  • put
  • puțeam
  • puții
  • puțisem
a II-a (tu)
  • puți
(să)
  • puți
  • puțeai
  • puțiși
  • puțiseși
a III-a (el, ea)
  • pute
(să)
  • pu
  • puțea
  • puți
  • puțise
plural I (noi)
  • puțim
(să)
  • puțim
  • puțeam
  • puțirăm
  • puțiserăm
  • puțisem
a II-a (voi)
  • puțiți
(să)
  • puțiți
  • puțeați
  • puțirăți
  • puțiserăți
  • puțiseți
a III-a (ei, ele)
  • put
(să)
  • pu
  • puțeau
  • puți
  • puțiseră

309. simți

verb (VT309)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • simți
  • simțire
  • simțit
  • simțitu‑
  • simțind
  • simțindu‑
singular plural
  • simți
  • simte-
  • simțiți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • simt
  • si
(să)
  • simt
  • si
  • simțeam
  • simții
  • simțisem
a II-a (tu)
  • simți
(să)
  • simți
  • simțeai
  • simțiși
  • simțiseși
a III-a (el, ea)
  • simte
(să)
  • simtă
  • simță
  • simțea
  • simți
  • simțise
plural I (noi)
  • simțim
(să)
  • simțim
  • simțeam
  • simțirăm
  • simțiserăm
  • simțisem
a II-a (voi)
  • simțiți
(să)
  • simțiți
  • simțeați
  • simțirăți
  • simțiserăți
  • simțiseți
a III-a (ei, ele)
  • simt
(să)
  • simtă
  • simță
  • simțeau
  • simți
  • simțiseră

310. auzi

verb (VT310)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • auzi
  • auzire
  • auzit
  • auzitu‑
  • auzind
  • auzindu‑
singular plural
  • auzi
  • aude-
  • auziți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • aud
  • auz
(să)
  • aud
  • auz
  • auzeam
  • auzii
  • auzisem
a II-a (tu)
  • auzi
(să)
  • auzi
  • auzeai
  • auziși
  • auziseși
a III-a (el, ea)
  • aude
(să)
  • au
  • au
  • auzea
  • auzi
  • auzise
plural I (noi)
  • auzim
(să)
  • auzim
  • auzeam
  • auzirăm
  • auziserăm
  • auzisem
a II-a (voi)
  • auziți
(să)
  • auziți
  • auzeați
  • auzirăți
  • auziserăți
  • auziseți
a III-a (ei, ele)
  • aud
(să)
  • au
  • au
  • auzeau
  • auzi
  • auziseră

311. fugi

verb (V311)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • fugi
  • fugire
  • fugit
  • fugitu‑
  • fugind
  • fugând
  • fugindu‑
  • fugându‑
singular plural
  • fugi
  • fugiți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • fug
(să)
  • fug
  • fugeam
  • fugii
  • fugisem
a II-a (tu)
  • fugi
(să)
  • fugi
  • fugeai
  • fugiși
  • fugiseși
a III-a (el, ea)
  • fuge
(să)
  • fu
  • fugea
  • fugi
  • fugise
plural I (noi)
  • fugim
(să)
  • fugim
  • fugeam
  • fugirăm
  • fugiserăm
  • fugisem
a II-a (voi)
  • fugiți
(să)
  • fugiți
  • fugeați
  • fugirăți
  • fugiserăți
  • fugiseți
a III-a (ei, ele)
  • fug
(să)
  • fu
  • fugeau
  • fugi
  • fugiseră

312. mugi

verb (V312)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • mugi
  • mugire
  • mugit
  • mugitu‑
  • mugind
  • mugindu‑
singular plural
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
a II-a (tu)
a III-a (el, ea)
  • muge
(să)
  • mu
  • mugea
  • mugi
  • mugise
plural I (noi)
a II-a (voi)
a III-a (ei, ele)
  • mug
(să)
  • mu
  • mugeau
  • mugi
  • mugiseră

313. răsări

verb (V313)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • răsări
  • răsărire
  • răsărit
  • răsăritu‑
  • răsărind
  • răsărindu‑
singular plural
  • răsari
  • răsăriți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • răsar
(să)
  • răsar
  • răsăream
  • răsării
  • răsărisem
a II-a (tu)
  • răsari
(să)
  • răsari
  • răsăreai
  • răsăriși
  • răsăriseși
a III-a (el, ea)
  • răsare
(să)
  • răsa
  • răsărea
  • răsări
  • răsărise
plural I (noi)
  • răsărim
(să)
  • răsărim
  • răsăream
  • răsărirăm
  • răsăriserăm
  • răsărisem
a II-a (voi)
  • răsăriți
(să)
  • răsăriți
  • răsăreați
  • răsărirăți
  • răsăriserăți
  • răsăriseți
a III-a (ei, ele)
  • răsar
(să)
  • răsa
  • răsăreau
  • răsări
  • răsăriseră

314. împărți

verb (VT314)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • împărți
  • ‑mpărți
  • împărțire
  • ‑mpărțire
  • împărțit
  • ‑mpărțit
  • împărțitu‑
  • ‑mpărțitu‑
  • împărțind
  • ‑mpărțind
  • împărțindu‑
  • ‑mpărțindu‑
singular plural
  • împarte
  • ‑mparte
  • împărțiți
  • ‑mpărțiți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • împart
  • ‑mpart
(să)
  • împart
  • ‑mpart
  • împărțeam
  • ‑mpărțeam
  • împărții
  • ‑mpărții
  • împărțisem
  • ‑mpărțisem
a II-a (tu)
  • împarți
  • ‑mparți
(să)
  • împarți
  • ‑mparți
  • împărțeai
  • ‑mpărțeai
  • împărțiși
  • ‑mpărțiși
  • împărțiseși
  • ‑mpărțiseși
a III-a (el, ea)
  • împarte
  • ‑mparte
(să)
  • împartă
  • ‑mpartă
  • împărțea
  • ‑mpărțea
  • împărți
  • ‑mpărți
  • împărțise
  • ‑mpărțise
plural I (noi)
  • împărțim
  • ‑mpărțim
(să)
  • împărțim
  • ‑mpărțim
  • împărțeam
  • ‑mpărțeam
  • împărțirăm
  • ‑mpărțirăm
  • împărțiserăm
  • ‑mpărțiserăm
  • împărțisem
  • ‑mpărțisem
a II-a (voi)
  • împărțiți
  • ‑mpărțiți
(să)
  • împărțiți
  • ‑mpărțiți
  • împărțeați
  • ‑mpărțeați
  • împărțirăți
  • ‑mpărțirăți
  • împărțiserăți
  • ‑mpărțiserăți
  • împărțiseți
  • ‑mpărțiseți
a III-a (ei, ele)
  • împart
  • ‑mpart
(să)
  • împartă
  • ‑mpartă
  • împărțeau
  • ‑mpărțeau
  • împărți
  • ‑mpărți
  • împărțiseră
  • ‑mpărțiseră

315. repezi

verb (VT315)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • repezi
  • repezire
  • repezit
  • repezitu‑
  • repezind
  • repezindu‑
singular plural
  • repede
  • repeziți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • reped
  • repez
(să)
  • reped
  • repez
  • repezeam
  • repezii
  • repezisem
a II-a (tu)
  • repezi
(să)
  • repezi
  • repezeai
  • repeziși
  • repeziseși
a III-a (el, ea)
  • repede
(să)
  • repea
  • repea
  • repezea
  • repezi
  • repezise
plural I (noi)
  • repezim
(să)
  • repezim
  • repezeam
  • repezirăm
  • repeziserăm
  • repezisem
a II-a (voi)
  • repeziți
(să)
  • repeziți
  • repezeați
  • repezirăți
  • repeziserăți
  • repeziseți
a III-a (ei, ele)
  • reped
(să)
  • repea
  • repea
  • repezeau
  • repezi
  • repeziseră

316. socoti

verb (VT316)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • socoti
  • socotire
  • socotit
  • socotitu‑
  • socotind
  • socotindu‑
singular plural
  • socoate
  • socotiți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • socot
(să)
  • socot
  • socoteam
  • socotii
  • socotisem
a II-a (tu)
  • socoți
(să)
  • socoți
  • socoteai
  • socotiși
  • socotiseși
a III-a (el, ea)
  • socoate
(să)
  • socoa
  • socoață
  • socotea
  • socoti
  • socotise
plural I (noi)
  • socotim
(să)
  • socotim
  • socoteam
  • socotirăm
  • socotiserăm
  • socotisem
a II-a (voi)
  • socotiți
(să)
  • socotiți
  • socoteați
  • socotirăți
  • socotiserăți
  • socotiseți
a III-a (ei, ele)
  • socot
(să)
  • socoa
  • socoață
  • socoteau
  • socoti
  • socotiseră

316.1. cagodi

verb (VT316.1)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • cagodi
  • cagodire
  • cagodit
  • cagoditu‑
  • cagodind
  • cagodindu‑
singular plural
  • cagoade
  • cagodiți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • cagod
(să)
  • cagod
  • cagodeam
  • cagodii
  • cagodisem
a II-a (tu)
  • cagozi
(să)
  • cagozi
  • cagodeai
  • cagodiși
  • cagodiseși
a III-a (el, ea)
  • cagoade
(să)
  • cagoa
  • cagodea
  • cagodi
  • cagodise
plural I (noi)
  • cagodim
(să)
  • cagodim
  • cagodeam
  • cagodirăm
  • cagodiserăm
  • cagodisem
a II-a (voi)
  • cagodiți
(să)
  • cagodiți
  • cagodeați
  • cagodirăți
  • cagodiserăți
  • cagodiseți
a III-a (ei, ele)
  • cagod
(să)
  • cagoa
  • cagodeau
  • cagodi
  • cagodiseră

317. slobozi

verb (VT317)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • slobozi
  • slobozire
  • slobozit
  • slobozitu‑
  • slobozind
  • slobozindu‑
singular plural
  • sloboade
  • slobozi
  • sloboziți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • slobod
  • sloboz
(să)
  • slobod
  • sloboz
  • slobozeam
  • slobozii
  • slobozisem
a II-a (tu)
  • slobozi
(să)
  • slobozi
  • slobozeai
  • sloboziși
  • sloboziseși
a III-a (el, ea)
  • sloboade
(să)
  • sloboa
  • sloboa
  • slobozea
  • slobozi
  • slobozise
plural I (noi)
  • slobozim
(să)
  • slobozim
  • slobozeam
  • slobozirăm
  • sloboziserăm
  • slobozisem
a II-a (voi)
  • sloboziți
(să)
  • sloboziți
  • slobozeați
  • slobozirăți
  • sloboziserăți
  • sloboziseți
a III-a (ei, ele)
  • slobod
(să)
  • sloboa
  • sloboa
  • slobozeau
  • slobozi
  • sloboziseră

318. ieși

verb (V318)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • ieși
  • ieșire
  • ieșit
  • ieșitu‑
  • ieșind
  • ieșindu‑
singular plural
  • ieși
  • ieșiți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • ies
(să)
  • ies
  • ieșeam
  • ieșii
  • ieșisem
a II-a (tu)
  • ieși
(să)
  • ieși
  • ieșeai
  • ieșiși
  • ieșiseși
a III-a (el, ea)
  • iese
(să)
  • ia
  • ieșea
  • ieși
  • ieșise
plural I (noi)
  • ieșim
(să)
  • ieșim
  • ieșeam
  • ieșirăm
  • ieșiserăm
  • ieșisem
a II-a (voi)
  • ieșiți
(să)
  • ieșiți
  • ieșeați
  • ieșirăți
  • ieșiserăți
  • ieșiseți
a III-a (ei, ele)
  • ies
(să)
  • ia
  • ieșeau
  • ieși
  • ieșiseră

319. băși

verb (V319)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • băși
  • beși
  • bășire
  • beșire
  • bășit
  • beșit
  • bășitu‑
  • beșitu‑
  • bășind
  • beșind
  • bășindu‑
  • beșindu‑
singular plural
  • bese
  • bea
  • bășiți
  • beșiți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • băs
  • bes
(să)
  • băs
  • bes
  • bășeam
  • beșeam
  • bășii
  • beșii
  • bășisem
  • beșisem
a II-a (tu)
  • beși
(să)
  • beși
  • bășeai
  • beșeai
  • bășiși
  • beșiși
  • bășiseși
  • beșiseși
a III-a (el, ea)
  • bese
  • be
(să)
  • bese
  • bea
  • bășea
  • beșea
  • băși
  • beși
  • bășise
  • beșise
plural I (noi)
  • bășim
  • beșim
(să)
  • bășim
  • beșim
  • bășeam
  • beșeam
  • bășirăm
  • beșirăm
  • bășiserăm
  • bășisem
  • beșiserăm
  • beșisem
a II-a (voi)
  • bășiți
  • beșiți
(să)
  • bășiți
  • beșiți
  • bășeați
  • beșeați
  • bășirăți
  • beșirăți
  • bășiserăți
  • bășiseți
  • beșiserăți
  • beșiseți
a III-a (ei, ele)
  • băs
  • bese
  • be
(să)
  • bese
  • bea
  • bășeau
  • beșeau
  • băși
  • beși
  • bășiseră
  • beșiseră

320. mirosi

verb (VT320)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • mirosi
  • mirosire
  • mirosit
  • mirositu‑
  • mirosind
  • mirosindu‑
singular plural
  • miroase
  • mirosiți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • miros
(să)
  • miros
  • miroseam
  • mirosii
  • mirosisem
a II-a (tu)
  • miroși
(să)
  • miroși
  • miroseai
  • mirosiși
  • mirosiseși
a III-a (el, ea)
  • miroase
(să)
  • miroa
  • miroase
  • mirosea
  • mirosi
  • mirosise
plural I (noi)
  • mirosim
(să)
  • mirosim
  • miroseam
  • mirosirăm
  • mirosiserăm
  • mirosisem
a II-a (voi)
  • mirosiți
(să)
  • mirosiți
  • miroseați
  • mirosirăți
  • mirosiserăți
  • mirosiseți
a III-a (ei, ele)
  • miros
  • miroase
(să)
  • miroa
  • miroase
  • miroseau
  • mirosi
  • mirosiseră

321. sări

verb (VT321)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • sări
  • sărire
  • sărit
  • săritu‑
  • sărind
  • sărindu‑
singular plural
  • sari
  • sări
  • sai
  • săi
  • sare-
  • săriți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • sar
  • săr
  • sai
(să)
  • sar
  • săr
  • sai
  • săream
  • sării
  • sărisem
a II-a (tu)
  • sari
  • sări
  • sai
  • săi
(să)
  • sari
  • sări
  • sai
  • săi
  • săreai
  • săriși
  • săriseși
a III-a (el, ea)
  • sare
(să)
  • sa
  • saie
  • sărea
  • sări
  • sărise
plural I (noi)
  • sărim
(să)
  • sărim
  • săream
  • sărirăm
  • săriserăm
  • sărisem
a II-a (voi)
  • săriți
(să)
  • săriți
  • săreați
  • sărirăți
  • săriserăți
  • săriseți
a III-a (ei, ele)
  • sar
(să)
  • sa
  • saie
  • săreau
  • sări
  • săriseră

322. pieri

verb (V322)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • pieri
  • pierire
  • pierit
  • pieritu‑
  • pierind
  • pierindu‑
singular plural
  • pieri
  • piei
  • pieriți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • pier
(să)
  • pier
  • pieream
  • pierii
  • pierisem
a II-a (tu)
  • pieri
  • piei
(să)
  • pieri
  • piei
  • piereai
  • pieriși
  • pieriseși
a III-a (el, ea)
  • piere
(să)
  • pia
  • pierea
  • pieri
  • pierise
plural I (noi)
  • pierim
(să)
  • pierim
  • pieream
  • pierirăm
  • pieriserăm
  • pierisem
a II-a (voi)
  • pieriți
(să)
  • pieriți
  • piereați
  • pierirăți
  • pieriserăți
  • pieriseți
a III-a (ei, ele)
  • pier
(să)
  • pia
  • piereau
  • pieri
  • pieriseră

323. veni

verb (V323)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • veni
  • venire
  • venit
  • venitu‑
  • venind
  • venindu‑
singular plural
  • vino
  • vi
  • vin
  • veniți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • vin
  • viu
(să)
  • vin
  • viu
  • veneam
  • venii
  • venisem
a II-a (tu)
  • vii
(să)
  • vii
  • veneai
  • veniși
  • veniseși
a III-a (el, ea)
  • vine
(să)
  • vi
  • vie
  • venea
  • veni
  • venise
plural I (noi)
  • venim
(să)
  • venim
  • veneam
  • venirăm
  • veniserăm
  • venisem
a II-a (voi)
  • veniți
(să)
  • veniți
  • veneați
  • venirăți
  • veniserăți
  • veniseți
a III-a (ei, ele)
  • vin
(să)
  • vi
  • vie
  • veneau
  • veni
  • veniseră

324. interveni

verb (V324)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • interveni
  • intervenire
  • intervenit
  • intervenitu‑
  • intervenind
  • intervenindu‑
singular plural
  • intervino
  • intervi
  • interveniți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • intervin
  • interviu
(să)
  • intervin
  • interviu
  • interveneam
  • intervenii
  • intervenisem
a II-a (tu)
  • intervii
(să)
  • intervii
  • interveneai
  • interveniși
  • interveniseși
a III-a (el, ea)
  • intervine
(să)
  • intervi
  • intervie
  • intervenea
  • interveni
  • intervenise
plural I (noi)
  • intervenim
(să)
  • intervenim
  • interveneam
  • intervenirăm
  • interveniserăm
  • intervenisem
a II-a (voi)
  • interveniți
(să)
  • interveniți
  • interveneați
  • intervenirăți
  • interveniserăți
  • interveniseți
a III-a (ei, ele)
  • intervin
(să)
  • intervi
  • intervie
  • interveneau
  • interveni
  • interveniseră

325. preveni

verb (VT325)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • preveni
  • prevenire
  • prevenit
  • prevenitu‑
  • prevenind
  • prevenindu‑
singular plural
  • previ
  • previn-
  • preveniți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • previn
  • previu
(să)
  • previn
  • previu
  • preveneam
  • prevenii
  • prevenisem
a II-a (tu)
  • previi
(să)
  • previi
  • preveneai
  • preveniși
  • preveniseși
a III-a (el, ea)
  • previne
(să)
  • previ
  • previe
  • prevenea
  • preveni
  • prevenise
plural I (noi)
  • prevenim
(să)
  • prevenim
  • preveneam
  • prevenirăm
  • preveniserăm
  • prevenisem
a II-a (voi)
  • preveniți
(să)
  • preveniți
  • preveneați
  • prevenirăți
  • preveniserăți
  • preveniseți
a III-a (ei, ele)
  • previn
(să)
  • previ
  • previe
  • preveneau
  • preveni
  • preveniseră

326. răgi

verb (V326)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • răgi
  • răgire
  • răgit
  • răgitu‑
singular plural
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • răgii
  • răgisem
a II-a (tu)
  • răgiși
  • răgiseși
a III-a (el, ea)
  • răgi
  • răgise
plural I (noi)
  • răgirăm
  • răgiserăm
  • răgisem
a II-a (voi)
  • răgirăți
  • răgiserăți
  • răgiseți
a III-a (ei, ele)
  • răgi
  • răgiseră

327. adăugi

verb (VT327)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • adăugi
  • adăugire
  • adăugit
  • adăugitu‑
  • adăugind
  • adăugindu‑
singular plural
  • adauge
  • adăugiți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • adaug
(să)
  • adaug
  • adăugeam
  • adăugii
  • adăugisem
a II-a (tu)
  • adaugi
(să)
  • adaugi
  • adăugeai
  • adăugiși
  • adăugiseși
a III-a (el, ea)
  • adauge
(să)
  • adaugă
  • adăugea
  • adăugi
  • adăugise
plural I (noi)
  • adăugim
(să)
  • adăugim
  • adăugeam
  • adăugirăm
  • adăugiserăm
  • adăugisem
a II-a (voi)
  • adăugiți
(să)
  • adăugiți
  • adăugeați
  • adăugirăți
  • adăugiserăți
  • adăugiseți
a III-a (ei, ele)
  • adaug
(să)
  • adaugă
  • adăugeau
  • adăugi
  • adăugiseră

328. învești

(V328)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • învești
  • înveștire
singular plural
  • înveștiți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
a II-a (tu)
a III-a (el, ea)
plural I (noi)
  • înveștim
(să)
  • înveștim
a II-a (voi)
  • înveștiți
(să)
  • înveștiți
a III-a (ei, ele)

329. oferi

verb (VT329)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • oferi
  • oferire
  • oferit
  • oferitu‑
  • oferind
  • oferindu‑
singular plural
  • ofe
  • oferiți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • ofer
(să)
  • ofer
  • ofeream
  • oferii
  • oferisem
a II-a (tu)
  • oferi
(să)
  • oferi
  • ofereai
  • oferiși
  • oferiseși
a III-a (el, ea)
  • ofe
(să)
  • ofere
  • oferea
  • oferi
  • oferise
plural I (noi)
  • oferim
(să)
  • oferim
  • ofeream
  • oferirăm
  • oferiserăm
  • oferisem
a II-a (voi)
  • oferiți
(să)
  • oferiți
  • ofereați
  • oferirăți
  • oferiserăți
  • oferiseți
a III-a (ei, ele)
  • ofe
(să)
  • ofere
  • ofereau
  • oferi
  • oferiseră

330. zvârli

verb (VT330)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • zvârli
  • zvârlire
  • zvârlit
  • zvârlitu‑
  • zvârlind
  • zvârlindu‑
singular plural
  • zvârle
  • zvârliți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • zvârl
(să)
  • zvârl
  • zvârleam
  • zvârlii
  • zvârlisem
a II-a (tu)
  • zvârli
(să)
  • zvârli
  • zvârleai
  • zvârliși
  • zvârliseși
a III-a (el, ea)
  • zvârle
  • zvârlă
(să)
  • zvârle
  • zvârlea
  • zvârli
  • zvârlise
plural I (noi)
  • zvârlim
(să)
  • zvârlim
  • zvârleam
  • zvârlirăm
  • zvârliserăm
  • zvârlisem
a II-a (voi)
  • zvârliți
(să)
  • zvârliți
  • zvârleați
  • zvârlirăți
  • zvârliserăți
  • zvârliseți
a III-a (ei, ele)
  • zvârle
  • zvârlă
(să)
  • zvârle
  • zvârleau
  • zvârli
  • zvârliseră

331. sprijini

verb (VT331)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • sprijini
  • sprijinire
  • sprijinit
  • sprijinitu‑
  • sprijinind
  • sprijinindu‑
singular plural
  • sprijină
  • sprijiniți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • sprijin
(să)
  • sprijin
  • sprijineam
  • sprijinii
  • sprijinisem
a II-a (tu)
  • sprijini
(să)
  • sprijini
  • sprijineai
  • sprijiniși
  • sprijiniseși
a III-a (el, ea)
  • sprijină
(să)
  • sprijine
  • sprijinea
  • sprijini
  • sprijinise
plural I (noi)
  • sprijinim
(să)
  • sprijinim
  • sprijineam
  • sprijinirăm
  • sprijiniserăm
  • sprijinisem
a II-a (voi)
  • sprijiniți
(să)
  • sprijiniți
  • sprijineați
  • sprijinirăți
  • sprijiniserăți
  • sprijiniseți
a III-a (ei, ele)
  • sprijină
(să)
  • sprijine
  • sprijineau
  • sprijini
  • sprijiniseră

332. amuși

verb (VT332)
Surse flexiune: DOR, DMLR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • amuși
  • amușire
  • amușit
  • amușitu‑
  • amușind
  • amușindu‑
singular plural
  • amușă
  • amușiți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • amuș
(să)
  • amuș
  • amușeam
  • amușii
  • amușisem
a II-a (tu)
  • amuși
(să)
  • amuși
  • amușeai
  • amușiși
  • amușiseși
a III-a (el, ea)
  • amușă
(să)
  • amușe
  • amușea
  • amuși
  • amușise
plural I (noi)
  • amușim
(să)
  • amușim
  • amușeam
  • amușirăm
  • amușiserăm
  • amușisem
a II-a (voi)
  • amușiți
(să)
  • amușiți
  • amușeați
  • amușirăți
  • amușiserăți
  • amușiseți
a III-a (ei, ele)
  • amușă
(să)
  • amușe
  • amușeau
  • amuși
  • amușiseră

333. năbuși

verb (VT333)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • năbuși
  • năbușire
  • năbușit
  • năbușitu‑
  • năbușind
  • năbușindu‑
singular plural
  • năbușă
  • năbușiți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • năbuș
(să)
  • năbuș
  • năbușeam
  • năbușii
  • năbușisem
a II-a (tu)
  • năbuși
(să)
  • năbuși
  • năbușeai
  • năbușiși
  • năbușiseși
a III-a (el, ea)
  • năbușă
(să)
  • năbușe
  • năbușea
  • năbuși
  • năbușise
plural I (noi)
  • năbușim
(să)
  • năbușim
  • năbușeam
  • năbușirăm
  • năbușiserăm
  • năbușisem
a II-a (voi)
  • năbușiți
(să)
  • năbușiți
  • năbușeați
  • năbușirăți
  • năbușiserăți
  • năbușiseți
a III-a (ei, ele)
  • năbușă
(să)
  • năbușe
  • năbușeau
  • năbuși
  • năbușiseră

334. băuni

verb (V334)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • băuni
  • băunire
  • băunit
  • băunitu‑
  • băunind
  • băunindu‑
singular plural
  • băune
  • băuniți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • băun
(să)
  • băun
  • băuneam
  • băunii
  • băunisem
a II-a (tu)
  • băuni
(să)
  • băuni
  • băuneai
  • băuniși
  • băuniseși
a III-a (el, ea)
  • băune
(să)
  • băune
  • băunea
  • băuni
  • băunise
plural I (noi)
  • băunim
(să)
  • băunim
  • băuneam
  • băunirăm
  • băuniserăm
  • băunisem
a II-a (voi)
  • băuniți
(să)
  • băuniți
  • băuneați
  • băunirăți
  • băuniserăți
  • băuniseți
a III-a (ei, ele)
  • băune
(să)
  • băune
  • băuneau
  • băuni
  • băuniseră

335. acoperi

verb (VT335)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • acoperi
  • acoperire
  • acoperit
  • acoperitu‑
  • acoperind
  • acoperindu‑
singular plural
  • acoperă
  • acopere
  • acoperiți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • acopăr
(să)
  • acopăr
  • acopeream
  • acoperii
  • acoperisem
a II-a (tu)
  • acoperi
(să)
  • acoperi
  • acopereai
  • acoperiși
  • acoperiseși
a III-a (el, ea)
  • acoperă
(să)
  • acopere
  • acoperea
  • acoperi
  • acoperise
plural I (noi)
  • acoperim
(să)
  • acoperim
  • acopeream
  • acoperirăm
  • acoperiserăm
  • acoperisem
a II-a (voi)
  • acoperiți
(să)
  • acoperiți
  • acopereați
  • acoperirăți
  • acoperiserăți
  • acoperiseți
a III-a (ei, ele)
  • acoperă
(să)
  • acopere
  • acopereau
  • acoperi
  • acoperiseră

336. curăți

(V336)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • curăți
  • curățire
  • curățit
  • curățitu‑
  • curățind
  • curățindu‑
singular plural
  • curăță
  • curățiți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • curăț
(să)
  • curăț
  • curățeam
  • curății
  • curățisem
a II-a (tu)
  • cureți
(să)
  • cureți
  • curățeai
  • curățiși
  • curățiseși
a III-a (el, ea)
  • curăță
(să)
  • curețe
  • curățea
  • curăți
  • curățise
plural I (noi)
  • curățim
(să)
  • curățim
  • curățeam
  • curățirăm
  • curățiserăm
  • curățisem
a II-a (voi)
  • curățiți
(să)
  • curățiți
  • curățeați
  • curățirăți
  • curățiserăți
  • curățiseți
a III-a (ei, ele)
  • curăță
(să)
  • curețe
  • curățeau
  • curăți
  • curățiseră

337. răscoli

verb (VT337)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • răscoli
  • răscolire
  • răscolit
  • răscolitu‑
  • răscolind
  • răscolindu‑
singular plural
  • răscoa
  • răscoliți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • răscol
(să)
  • răscol
  • răscoleam
  • răscolii
  • răscolisem
a II-a (tu)
  • răscoli
(să)
  • răscoli
  • răscoleai
  • răscoliși
  • răscoliseși
a III-a (el, ea)
  • răscoa
(să)
  • răscoale
  • răscolea
  • răscoli
  • răscolise
plural I (noi)
  • răscolim
(să)
  • răscolim
  • răscoleam
  • răscolirăm
  • răscoliserăm
  • răscolisem
a II-a (voi)
  • răscoliți
(să)
  • răscoliți
  • răscoleați
  • răscolirăți
  • răscoliserăți
  • răscoliseți
a III-a (ei, ele)
  • răscoa
(să)
  • răscoale
  • răscoleau
  • răscoli
  • răscoliseră

338. zvârli

verb (VT338)
Surse flexiune: DMLR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • zvârli
  • zvârlire
  • zvârlit
  • zvârlitu‑
  • zvârlind
  • zvârlindu‑
singular plural
  • zvârle
  • zvârliți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • zvârlu
(să)
  • zvârlu
  • zvârleam
  • zvârlii
  • zvârlisem
a II-a (tu)
  • zvârli
(să)
  • zvârli
  • zvârleai
  • zvârliși
  • zvârliseși
a III-a (el, ea)
  • zvârle
  • zvârlă
(să)
  • zvârle
  • zvârlea
  • zvârli
  • zvârlise
plural I (noi)
  • zvârlim
(să)
  • zvârlim
  • zvârleam
  • zvârlirăm
  • zvârliserăm
  • zvârlisem
a II-a (voi)
  • zvârliți
(să)
  • zvârliți
  • zvârleați
  • zvârlirăți
  • zvârliserăți
  • zvârliseți
a III-a (ei, ele)
  • zvârle
  • zvârlă
(să)
  • zvârle
  • zvârleau
  • zvârli
  • zvârliseră

338.1. cumpli

verb (VT338.1)
Surse flexiune: DMLR, Scriban
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • cumpli
  • cumplire
  • cumplit
  • cumplitu‑
  • cumplind
  • cumplindu‑
singular plural
  • cumple
  • cumpliți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • cumplu
(să)
  • cumplu
  • cumpleam
  • cumplii
  • cumplisem
a II-a (tu)
  • cumpli
(să)
  • cumpli
  • cumpleai
  • cumpliși
  • cumpliseși
a III-a (el, ea)
  • cumple
(să)
  • cumplă
  • cumple
  • cumplea
  • cumpli
  • cumplise
plural I (noi)
  • cumplim
(să)
  • cumplim
  • cumpleam
  • cumplirăm
  • cumpliserăm
  • cumplisem
a II-a (voi)
  • cumpliți
(să)
  • cumpliți
  • cumpleați
  • cumplirăți
  • cumpliserăți
  • cumpliseți
a III-a (ei, ele)
  • cumplu
  • cumple
(să)
  • cumplă
  • cumple
  • cumpleau
  • cumpli
  • cumpliseră

339. fi

verb (V339)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • fi
  • fire
  • fost
  • fostu‑
  • fiind
  • fiindu‑
singular plural
  • fii
  • fiți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • sunt
  • îs
  • ‑s
(să)
  • fiu
  • eram
  • fusei
  • fui
  • fusesem
a II-a (tu)
  • ești
(să)
  • fii
  • erai
  • fuseși
  • fuși
  • fuseseși
a III-a (el, ea)
  • este
  • e
  • îi
  • ‑i
(să)
  • fie
  • era
  • fuse
  • fu
  • fusese
plural I (noi)
  • suntem
  • suntem
(să)
  • fim
  • eram
  • fuserăm
  • furăm
  • fuseserăm
  • fusesem
a II-a (voi)
  • sunteți
  • sunteți
(să)
  • fiți
  • erați
  • fuserăți
  • furăți
  • fuseserăți
  • fuseseți
a III-a (ei, ele)
  • sunt
  • îs
  • ‑s
(să)
  • fie
  • erau
  • fuse
  • fu
  • fuseseră

340. ști

verb (VT340)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • ști
  • știre
  • știut
  • știutu‑
  • știind
  • știindu‑
singular plural
  • știi
  • știți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • știu
(să)
  • știu
  • știam
  • știui
  • știusem
a II-a (tu)
  • știi
(să)
  • știi
  • știai
  • știuși
  • știuseși
a III-a (el, ea)
  • știe
(să)
  • știe
  • știa
  • știu
  • știuse
plural I (noi)
  • știm
(să)
  • știm
  • știam
  • știurăm
  • știuserăm
  • știusem
a II-a (voi)
  • știți
(să)
  • știți
  • știați
  • știurăți
  • știuserăți
  • știuseți
a III-a (ei, ele)
  • știu
(să)
  • știe
  • știau
  • știu
  • știuseră

341. scri

verb (V341)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • scri
  • scrire
singular plural
  • scriți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
a II-a (tu)
a III-a (el, ea)
plural I (noi)
  • scrim
(să)
  • scrim
a II-a (voi)
  • scriți
(să)
  • scriți
a III-a (ei, ele)

342. sui

verb (VT342)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • sui
  • suire
  • suit
  • suitu‑
  • suind
  • suindu‑
singular plural
  • suie
  • sui
  • suiți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • sui
(să)
  • sui
  • suiam
  • suii
  • suisem
a II-a (tu)
  • sui
(să)
  • sui
  • suiai
  • suiși
  • suiseși
a III-a (el, ea)
  • suie
(să)
  • suie
  • suia
  • sui
  • suise
plural I (noi)
  • suim
(să)
  • suim
  • suiam
  • suirăm
  • suiserăm
  • suisem
a II-a (voi)
  • suiți
(să)
  • suiți
  • suiați
  • suirăți
  • suiserăți
  • suiseți
a III-a (ei, ele)
  • suie
(să)
  • suie
  • suiau
  • sui
  • suiseră

343. gâtui

verb (VT343)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • gâtui
  • gâtuire
  • gâtuit
  • gâtuitu‑
  • gâtuind
  • gâtuindu‑
singular plural
  • gâtuie
  • gâtuiți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • gâtui
(să)
  • gâtui
  • gâtuiam
  • gâtuii
  • gâtuisem
a II-a (tu)
  • gâtui
(să)
  • gâtui
  • gâtuiai
  • gâtuiși
  • gâtuiseși
a III-a (el, ea)
  • gâtuie
(să)
  • gâtuie
  • gâtuia
  • gâtui
  • gâtuise
plural I (noi)
  • gâtuim
(să)
  • gâtuim
  • gâtuiam
  • gâtuirăm
  • gâtuiserăm
  • gâtuisem
a II-a (voi)
  • gâtuiți
(să)
  • gâtuiți
  • gâtuiați
  • gâtuirăți
  • gâtuiserăți
  • gâtuiseți
a III-a (ei, ele)
  • gâtuie
(să)
  • gâtuie
  • gâtuiau
  • gâtui
  • gâtuiseră

343.1. biciui

verb (VT343.1)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • biciui
  • biciuire
  • biciuit
  • biciuitu‑
  • biciuind
  • biciuindu‑
singular plural
  • biciuie
  • biciuiți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • biciui
(să)
  • biciui
  • biciuiam
  • biciuii
  • biciuisem
a II-a (tu)
  • biciui
(să)
  • biciui
  • biciuiai
  • biciuiși
  • biciuiseși
a III-a (el, ea)
  • biciuie
(să)
  • biciuie
  • biciuia
  • biciui
  • biciuise
plural I (noi)
  • biciuim
(să)
  • biciuim
  • biciuiam
  • biciuirăm
  • biciuiserăm
  • biciuisem
a II-a (voi)
  • biciuiți
(să)
  • biciuiți
  • biciuiați
  • biciuirăți
  • biciuiserăți
  • biciuiseți
a III-a (ei, ele)
  • biciuie
(să)
  • biciuie
  • biciuiau
  • biciui
  • biciuiseră

343.2. dăinui

verb (V343.2)
Surse flexiune: DOOM 3
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • dăinui
  • dăinuire
  • dăinuit
  • dăinuitu‑
  • dăinuind
  • dăinuindu‑
singular plural
  • dăinuie
  • dăinuiți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • dăinui
(să)
  • dăinui
  • dăinuiam
  • dăinuii
  • dăinuisem
a II-a (tu)
  • dăinui
(să)
  • dăinui
  • dăinuiai
  • dăinuiși
  • dăinuiseși
a III-a (el, ea)
  • dăinuie
(să)
  • dăinuie
  • dăinuia
  • dăinui
  • dăinuise
plural I (noi)
  • dăinuim
(să)
  • dăinuim
  • dăinuiam
  • dăinuirăm
  • dăinuiserăm
  • dăinuisem
a II-a (voi)
  • dăinuiți
(să)
  • dăinuiți
  • dăinuiați
  • dăinuirăți
  • dăinuiserăți
  • dăinuiseți
a III-a (ei, ele)
  • dăinuie
(să)
  • dăinuie
  • dăinuiau
  • dăinui
  • dăinuiseră

344. îndoi

verb (VT344)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • îndoi
  • ‑ndoi
  • îndoire
  • ‑ndoire
  • îndoit
  • ‑ndoit
  • îndoitu‑
  • ‑ndoitu‑
  • îndoind
  • ‑ndoind
  • îndoindu‑
  • ‑ndoindu‑
singular plural
  • îndoaie
  • ‑ndoaie
  • îndoiți
  • ‑ndoiți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • îndoi
  • ‑ndoi
(să)
  • îndoi
  • ‑ndoi
  • îndoiam
  • ‑ndoiam
  • îndoii
  • ‑ndoii
  • îndoisem
  • ‑ndoisem
a II-a (tu)
  • îndoi
  • ‑ndoi
(să)
  • îndoi
  • ‑ndoi
  • îndoiai
  • ‑ndoiai
  • îndoiși
  • ‑ndoiși
  • îndoiseși
  • ‑ndoiseși
a III-a (el, ea)
  • îndoaie
  • ‑ndoaie
(să)
  • îndoaie
  • ‑ndoaie
  • îndoia
  • ‑ndoia
  • îndoi
  • ‑ndoi
  • îndoise
  • ‑ndoise
plural I (noi)
  • îndoim
  • ‑ndoim
(să)
  • îndoim
  • ‑ndoim
  • îndoiam
  • ‑ndoiam
  • îndoirăm
  • ‑ndoirăm
  • îndoiserăm
  • ‑ndoiserăm
  • îndoisem
  • ‑ndoisem
a II-a (voi)
  • îndoiți
  • ‑ndoiți
(să)
  • îndoiți
  • ‑ndoiți
  • îndoiați
  • ‑ndoiați
  • îndoirăți
  • ‑ndoirăți
  • îndoiserăți
  • ‑ndoiserăți
  • îndoiseți
  • ‑ndoiseți
a III-a (ei, ele)
  • îndoaie
  • ‑ndoaie
(să)
  • îndoaie
  • ‑ndoaie
  • îndoiau
  • ‑ndoiau
  • îndoi
  • ‑ndoi
  • îndoiseră
  • ‑ndoiseră

345. jupui

verb (VT345)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • jupui
  • jupuire
  • jupuit
  • jupuitu‑
  • jupuind
  • jupuindu‑
singular plural
  • jupoaie
  • jupuiți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • jupoi
(să)
  • jupoi
  • jupuiam
  • jupuii
  • jupuisem
a II-a (tu)
  • jupoi
(să)
  • jupoi
  • jupuiai
  • jupuiși
  • jupuiseși
a III-a (el, ea)
  • jupoaie
(să)
  • jupoaie
  • jupuia
  • jupui
  • jupuise
plural I (noi)
  • jupuim
(să)
  • jupuim
  • jupuiam
  • jupuirăm
  • jupuiserăm
  • jupuisem
a II-a (voi)
  • jupuiți
(să)
  • jupuiți
  • jupuiați
  • jupuirăți
  • jupuiserăți
  • jupuiseți
a III-a (ei, ele)
  • jupoaie
(să)
  • jupoaie
  • jupuiau
  • jupui
  • jupuiseră

346. scârții

verb (VT346)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • scârții
  • scârțiire
  • scârțiit
  • scârțiitu‑
  • scârțiind
  • scârțiindu‑
singular plural
  • scârție
  • scârțiiți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • scârții
(să)
  • scârții
  • scârțiam
  • scârțiii
  • scârțiisem
a II-a (tu)
  • scârții
(să)
  • scârții
  • scârțiai
  • scârțiiși
  • scârțiiseși
a III-a (el, ea)
  • scârție
(să)
  • scârție
  • scârția
  • scârții
  • scârțiise
plural I (noi)
  • scârțiim
(să)
  • scârțiim
  • scârțiam
  • scârțiirăm
  • scârțiiserăm
  • scârțiisem
a II-a (voi)
  • scârțiiți
(să)
  • scârțiiți
  • scârțiați
  • scârțiirăți
  • scârțiiserăți
  • scârțiiseți
a III-a (ei, ele)
  • scârție
(să)
  • scârție
  • scârțiau
  • scârții
  • scârțiiseră

347. vârî

verb (VT347)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • vârî
  • vârâre
  • vârât
  • vârâtu‑
  • vârând
  • vârându‑
singular plural
  • vâ
  • vârâți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • vâr
(să)
  • vâr
  • vâram
  • vârâi
  • vârâsem
a II-a (tu)
  • vâri
(să)
  • vâri
  • vârai
  • vârâși
  • vârâseși
a III-a (el, ea)
  • vâ
(să)
  • vâre
  • vâra
  • vârî
  • vârâse
plural I (noi)
  • vârâm
(să)
  • vârâm
  • vâram
  • vârârăm
  • vârâserăm
  • vârâsem
a II-a (voi)
  • vârâți
(să)
  • vârâți
  • vârați
  • vârârăți
  • vârâserăți
  • vârâseți
a III-a (ei, ele)
  • vâ
(să)
  • vâre
  • vârau
  • vârâ
  • vârâseră

348. coborî

verb (VT348)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • coborî
  • coborâre
  • coborât
  • coborâtu‑
  • coborând
  • coborându‑
singular plural
  • coboa
  • coborâți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • cobor
(să)
  • cobor
  • coboram
  • coborâi
  • coborâsem
a II-a (tu)
  • cobori
(să)
  • cobori
  • coborai
  • coborâși
  • coborâseși
a III-a (el, ea)
  • coboa
(să)
  • coboare
  • cobora
  • coborî
  • coborâse
plural I (noi)
  • coborâm
(să)
  • coborâm
  • coboram
  • coborârăm
  • coborâserăm
  • coborâsem
a II-a (voi)
  • coborâți
(să)
  • coborâți
  • coborați
  • coborârăți
  • coborâserăți
  • coborâseți
a III-a (ei, ele)
  • coboa
(să)
  • coboare
  • coborau
  • coborâ
  • coborâseră

349. tăbărî

verb (V349)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • tăbărî
  • tăbărâre
  • tăbărât
  • tăbărâtu‑
  • tăbărând
  • tăbărându‑
singular plural
  • tabără
  • tăbărâți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • tabăr
(să)
  • tabăr
  • tăbăram
  • tăbărâi
  • tăbărâsem
a II-a (tu)
  • taberi
(să)
  • taberi
  • tăbărai
  • tăbărâși
  • tăbărâseși
a III-a (el, ea)
  • tabără
(să)
  • tabere
  • tăbăra
  • tăbărî
  • tăbărâse
plural I (noi)
  • tăbărâm
(să)
  • tăbărâm
  • tăbăram
  • tăbărârăm
  • tăbărâserăm
  • tăbărâsem
a II-a (voi)
  • tăbărâți
(să)
  • tăbărâți
  • tăbărați
  • tăbărârăți
  • tăbărâserăți
  • tăbărâseți
a III-a (ei, ele)
  • tabără
(să)
  • tabere
  • tăbărau
  • tăbărâ
  • tăbărâseră

401. iubi

verb (VT401)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • iubi
  • iubire
  • iubit
  • iubitu‑
  • iubind
  • iubindu‑
singular plural
  • iubește
  • iubiți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • iubesc
(să)
  • iubesc
  • iubeam
  • iubii
  • iubisem
a II-a (tu)
  • iubești
(să)
  • iubești
  • iubeai
  • iubiși
  • iubiseși
a III-a (el, ea)
  • iubește
(să)
  • iubească
  • iubea
  • iubi
  • iubise
plural I (noi)
  • iubim
(să)
  • iubim
  • iubeam
  • iubirăm
  • iubiserăm
  • iubisem
a II-a (voi)
  • iubiți
(să)
  • iubiți
  • iubeați
  • iubirăți
  • iubiserăți
  • iubiseți
a III-a (ei, ele)
  • iubesc
(să)
  • iubească
  • iubeau
  • iubi
  • iubiseră

402. greși

verb (VT402)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • greși
  • greșire
  • greșit
  • greșitu‑
  • greșind
  • greșindu‑
singular plural
  • greșește
  • greșiți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • greșesc
(să)
  • greșesc
  • greșeam
  • greșii
  • greșisem
a II-a (tu)
  • greșești
(să)
  • greșești
  • greșeai
  • greșiși
  • greșiseși
a III-a (el, ea)
  • greșește
(să)
  • greșească
  • greșea
  • greși
  • greșise
plural I (noi)
  • greșim
(să)
  • greșim
  • greșeam
  • greșirăm
  • greșiserăm
  • greșisem
a II-a (voi)
  • greșiți
(să)
  • greșiți
  • greșeați
  • greșirăți
  • greșiserăți
  • greșiseți
a III-a (ei, ele)
  • greșesc
(să)
  • greșească
  • greșeau
  • greși
  • greșiseră

403. îngriji

verb (VT403)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • îngriji
  • ‑ngriji
  • îngrijire
  • ‑ngrijire
  • îngrijit
  • ‑ngrijit
  • îngrijitu‑
  • ‑ngrijitu‑
  • îngrijind
  • ‑ngrijind
  • îngrijindu‑
  • ‑ngrijindu‑
singular plural
  • îngrijește
  • ‑ngrijește
  • îngrijiți
  • ‑ngrijiți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • îngrijesc
  • ‑ngrijesc
(să)
  • îngrijesc
  • ‑ngrijesc
  • îngrijeam
  • ‑ngrijeam
  • îngrijii
  • ‑ngrijii
  • îngrijisem
  • ‑ngrijisem
a II-a (tu)
  • îngrijești
  • ‑ngrijești
(să)
  • îngrijești
  • ‑ngrijești
  • îngrijeai
  • ‑ngrijeai
  • îngrijiși
  • ‑ngrijiși
  • îngrijiseși
  • ‑ngrijiseși
a III-a (el, ea)
  • îngrijește
  • ‑ngrijește
(să)
  • îngrijească
  • ‑ngrijească
  • îngrijea
  • ‑ngrijea
  • îngriji
  • ‑ngriji
  • îngrijise
  • ‑ngrijise
plural I (noi)
  • îngrijim
  • ‑ngrijim
(să)
  • îngrijim
  • ‑ngrijim
  • îngrijeam
  • ‑ngrijeam
  • îngrijirăm
  • ‑ngrijirăm
  • îngrijiserăm
  • ‑ngrijiserăm
  • îngrijisem
  • ‑ngrijisem
a II-a (voi)
  • îngrijiți
  • ‑ngrijiți
(să)
  • îngrijiți
  • ‑ngrijiți
  • îngrijeați
  • ‑ngrijeați
  • îngrijirăți
  • ‑ngrijirăți
  • îngrijiserăți
  • ‑ngrijiserăți
  • îngrijiseți
  • ‑ngrijiseți
a III-a (ei, ele)
  • îngrijesc
  • ‑ngrijesc
(să)
  • îngrijească
  • ‑ngrijească
  • îngrijeau
  • ‑ngrijeau
  • îngriji
  • ‑ngriji
  • îngrijiseră
  • ‑ngrijiseră

404. ochi

verb (VT404)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • ochi
  • ochire
  • ochit
  • ochitu‑
  • ochind
  • ochindu‑
singular plural
  • ochește
  • ochiți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • ochesc
(să)
  • ochesc
  • ocheam
  • ochii
  • ochisem
a II-a (tu)
  • ochești
(să)
  • ochești
  • ocheai
  • ochiși
  • ochiseși
a III-a (el, ea)
  • ochește
(să)
  • ochească
  • ochea
  • ochi
  • ochise
plural I (noi)
  • ochim
(să)
  • ochim
  • ocheam
  • ochirăm
  • ochiserăm
  • ochisem
a II-a (voi)
  • ochiți
(să)
  • ochiți
  • ocheați
  • ochirăți
  • ochiserăți
  • ochiseți
a III-a (ei, ele)
  • ochesc
(să)
  • ochească
  • ocheau
  • ochi
  • ochiseră

405. zbughi

verb (V405)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • zbughi
  • zbughire
  • zbughit
  • zbughitu‑
  • zbughind
  • zbughindu‑
singular plural
  • zbughește
  • zbughiți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • zbughesc
(să)
  • zbughesc
  • zbugheam
  • zbughii
  • zbughisem
a II-a (tu)
  • zbughești
(să)
  • zbughești
  • zbugheai
  • zbughiși
  • zbughiseși
a III-a (el, ea)
  • zbughește
(să)
  • zbughească
  • zbughea
  • zbughi
  • zbughise
plural I (noi)
  • zbughim
(să)
  • zbughim
  • zbugheam
  • zbughirăm
  • zbughiserăm
  • zbughisem
a II-a (voi)
  • zbughiți
(să)
  • zbughiți
  • zbugheați
  • zbughirăți
  • zbughiserăți
  • zbughiseți
a III-a (ei, ele)
  • zbughesc
(să)
  • zbughească
  • zbugheau
  • zbughi
  • zbughiseră

406. răci

verb (VT406)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • răci
  • răcire
  • răcit
  • răcitu‑
  • răcind
  • răcindu‑
singular plural
  • răcește
  • răciți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • răcesc
(să)
  • răcesc
  • răceam
  • răcii
  • răcisem
a II-a (tu)
  • răcești
(să)
  • răcești
  • răceai
  • răciși
  • răciseși
a III-a (el, ea)
  • răcește
(să)
  • răcească
  • răcea
  • răci
  • răcise
plural I (noi)
  • răcim
(să)
  • răcim
  • răceam
  • răcirăm
  • răciserăm
  • răcisem
a II-a (voi)
  • răciți
(să)
  • răciți
  • răceați
  • răcirăți
  • răciserăți
  • răciseți
a III-a (ei, ele)
  • răcesc
(să)
  • răcească
  • răceau
  • răci
  • răciseră

407. dogi

verb (VT407)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • dogi
  • dogire
  • dogit
  • dogitu‑
  • dogind
  • dogindu‑
singular plural
  • dogește
  • dogiți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • dogesc
(să)
  • dogesc
  • dogeam
  • dogii
  • dogisem
a II-a (tu)
  • dogești
(să)
  • dogești
  • dogeai
  • dogiși
  • dogiseși
a III-a (el, ea)
  • dogește
(să)
  • dogească
  • dogea
  • dogi
  • dogise
plural I (noi)
  • dogim
(să)
  • dogim
  • dogeam
  • dogirăm
  • dogiserăm
  • dogisem
a II-a (voi)
  • dogiți
(să)
  • dogiți
  • dogeați
  • dogirăți
  • dogiserăți
  • dogiseți
a III-a (ei, ele)
  • dogesc
(să)
  • dogească
  • dogeau
  • dogi
  • dogiseră

408. prețui

verb (VT408)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • prețui
  • prețuire
  • prețuit
  • prețuitu‑
  • prețuind
  • prețuindu‑
singular plural
  • prețuiește
  • prețuiți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • prețuiesc
(să)
  • prețuiesc
  • prețuiam
  • prețuii
  • prețuisem
a II-a (tu)
  • prețuiești
(să)
  • prețuiești
  • prețuiai
  • prețuiși
  • prețuiseși
a III-a (el, ea)
  • prețuiește
(să)
  • prețuiască
  • prețuia
  • prețui
  • prețuise
plural I (noi)
  • prețuim
(să)
  • prețuim
  • prețuiam
  • prețuirăm
  • prețuiserăm
  • prețuisem
a II-a (voi)
  • prețuiți
(să)
  • prețuiți
  • prețuiați
  • prețuirăți
  • prețuiserăți
  • prețuiseți
a III-a (ei, ele)
  • prețuiesc
(să)
  • prețuiască
  • prețuiau
  • prețui
  • prețuiseră

409. pustii

verb (VT409)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • pustii
  • pustiire
  • pustiit
  • pustiitu‑
  • pustiind
  • pustiindu‑
singular plural
  • pustiește
  • pustiiți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • pustiesc
(să)
  • pustiesc
  • pustiam
  • pustiii
  • pustiisem
a II-a (tu)
  • pustiești
(să)
  • pustiești
  • pustiai
  • pustiiși
  • pustiiseși
a III-a (el, ea)
  • pustiește
(să)
  • pustiască
  • pustia
  • pustii
  • pustiise
plural I (noi)
  • pustiim
(să)
  • pustiim
  • pustiam
  • pustiirăm
  • pustiiserăm
  • pustiisem
a II-a (voi)
  • pustiiți
(să)
  • pustiiți
  • pustiați
  • pustiirăți
  • pustiiserăți
  • pustiiseți
a III-a (ei, ele)
  • pustiesc
(să)
  • pustiască
  • pustiau
  • pustii
  • pustiiseră

410. urî

verb (VT410)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • urî
  • urâre
  • urât
  • urâtu‑
  • urând
  • urându‑
singular plural
  • urăște
  • uraște
  • urâți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • urăsc
(să)
  • urăsc
  • uram
  • urâi
  • urâsem
a II-a (tu)
  • urăști
(să)
  • urăști
  • urai
  • urâși
  • urâseși
a III-a (el, ea)
  • urăște
  • uraște
(să)
  • urască
  • ura
  • urî
  • urâse
plural I (noi)
  • urâm
(să)
  • urâm
  • uram
  • urârăm
  • urâserăm
  • urâsem
a II-a (voi)
  • urâți
(să)
  • urâți
  • urați
  • urârăți
  • urâserăți
  • urâseți
a III-a (ei, ele)
  • urăsc
(să)
  • urască
  • urau
  • urâ
  • urâseră

501. tăcea

verb (V501)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • tăcea
  • tăcere
  • tăcut
  • tăcutu‑
  • tăcând
  • tăcându‑
singular plural
  • taci
  • tăceți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • tac
(să)
  • tac
  • tăceam
  • tăcui
  • tăcusem
a II-a (tu)
  • taci
(să)
  • taci
  • tăceai
  • tăcuși
  • tăcuseși
a III-a (el, ea)
  • tace
(să)
  • ta
  • tăcea
  • tăcu
  • tăcuse
plural I (noi)
  • tăcem
(să)
  • tăcem
  • tăceam
  • tăcurăm
  • tăcuserăm
  • tăcusem
a II-a (voi)
  • tăceți
(să)
  • tăceți
  • tăceați
  • tăcurăți
  • tăcuserăți
  • tăcuseți
a III-a (ei, ele)
  • tac
(să)
  • ta
  • tăceau
  • tăcu
  • tăcuseră

502. plăcea

verb (VT502)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • plăcea
  • plăcere
  • plăcut
  • plăcutu‑
  • plăcând
  • plăcându‑
singular plural
  • placi
  • place-
  • plăceți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • plac
(să)
  • plac
  • plăceam
  • plăcui
  • plăcusem
a II-a (tu)
  • placi
(să)
  • placi
  • plăceai
  • plăcuși
  • plăcuseși
a III-a (el, ea)
  • place
(să)
  • pla
  • plăcea
  • plăcu
  • plăcuse
plural I (noi)
  • plăcem
(să)
  • plăcem
  • plăceam
  • plăcurăm
  • plăcuserăm
  • plăcusem
a II-a (voi)
  • plăceți
(să)
  • plăceți
  • plăceați
  • plăcurăți
  • plăcuserăți
  • plăcuseți
a III-a (ei, ele)
  • plac
(să)
  • pla
  • plăceau
  • plăcu
  • plăcuseră

503. apărea

verb (V503)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • apărea
  • apărere
  • apărut
  • apărutu‑
  • apărând
  • apărându‑
singular plural
  • apari
  • apăreți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • apar
(să)
  • apar
  • apăream
  • apărui
  • apărusem
a II-a (tu)
  • apari
(să)
  • apari
  • apăreai
  • apăruși
  • apăruseși
a III-a (el, ea)
  • apare
(să)
  • apa
  • apărea
  • apăru
  • apăruse
plural I (noi)
  • apărem
(să)
  • apărem
  • apăream
  • apărurăm
  • apăruserăm
  • apărusem
a II-a (voi)
  • apăreți
(să)
  • apăreți
  • apăreați
  • apărurăți
  • apăruserăți
  • apăruseți
a III-a (ei, ele)
  • apar
(să)
  • apa
  • apăreau
  • apăru
  • apăruseră

504. durea

verb (VT504)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • durea
  • durere
  • durut
  • durutu‑
  • durând
  • durându‑
singular plural
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
a II-a (tu)
a III-a (el, ea)
  • doare
(să)
  • doa
  • durea
  • duru
  • duruse
plural I (noi)
a II-a (voi)
a III-a (ei, ele)
  • dor
(să)
  • doa
  • dureau
  • duru
  • duruseră

505. cădea

verb (V505)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • cădea
  • cădere
  • căzut
  • căzutu‑
  • căzând
  • căzându‑
singular plural
  • cazi
  • cădeți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • cad
  • caz
(să)
  • cad
  • caz
  • cădeam
  • căzui
  • căzusem
a II-a (tu)
  • cazi
(să)
  • cazi
  • cădeai
  • căzuși
  • căzuseși
a III-a (el, ea)
  • cade
(să)
  • ca
  • ca
  • cădea
  • căzu
  • căzuse
plural I (noi)
  • cădem
(să)
  • cădem
  • cădeam
  • căzurăm
  • căzuserăm
  • căzusem
a II-a (voi)
  • cădeți
(să)
  • cădeți
  • cădeați
  • căzurăți
  • căzuserăți
  • căzuseți
a III-a (ei, ele)
  • cad
(să)
  • ca
  • ca
  • cădeau
  • căzu
  • căzuseră

506. scădea

(V506)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • scădea
  • scădere
  • scăzut
  • scăzutu‑
  • scăzând
  • scăzându‑
singular plural
  • scade
  • scădeți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • scad
(să)
  • scad
  • scădeam
  • scăzui
  • scăzusem
a II-a (tu)
  • scazi
(să)
  • scazi
  • scădeai
  • scăzuși
  • scăzuseși
a III-a (el, ea)
  • scade
(să)
  • sca
  • scădea
  • scăzu
  • scăzuse
plural I (noi)
  • scădem
(să)
  • scădem
  • scădeam
  • scăzurăm
  • scăzuserăm
  • scăzusem
a II-a (voi)
  • scădeți
(să)
  • scădeți
  • scădeați
  • scăzurăți
  • scăzuserăți
  • scăzuseți
a III-a (ei, ele)
  • scad
(să)
  • sca
  • scădeau
  • scăzu
  • scăzuseră

507. decădea

verb (V507)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • decădea
  • decădere
  • decăzut
  • decăzutu‑
  • decăzând
  • decăzându‑
singular plural
  • decazi
  • decădeți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • decad
(să)
  • decad
  • decădeam
  • decăzui
  • decăzusem
a II-a (tu)
  • decazi
(să)
  • decazi
  • decădeai
  • decăzuși
  • decăzuseși
a III-a (el, ea)
  • decade
(să)
  • deca
  • decădea
  • decăzu
  • decăzuse
plural I (noi)
  • decădem
(să)
  • decădem
  • decădeam
  • decăzurăm
  • decăzuserăm
  • decăzusem
a II-a (voi)
  • decădeți
(să)
  • decădeți
  • decădeați
  • decăzurăți
  • decăzuserăți
  • decăzuseți
a III-a (ei, ele)
  • decad
(să)
  • deca
  • decădeau
  • decăzu
  • decăzuseră

508. ședea

verb (V508)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • ședea
  • ședere
  • șezut
  • șezutu‑
  • șezând
  • șezându‑
singular plural
  • șezi
  • ședeți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • șed
  • șez
(să)
  • șed
  • șez
  • ședeam
  • șezui
  • șezusem
a II-a (tu)
  • șezi
(să)
  • șezi
  • ședeai
  • șezuși
  • șezuseși
a III-a (el, ea)
  • șade
  • șede
(să)
  • șa
  • șa
  • ședea
  • șezu
  • șezuse
plural I (noi)
  • ședem
(să)
  • ședem
  • ședeam
  • șezurăm
  • șezuserăm
  • șezusem
a II-a (voi)
  • ședeți
(să)
  • ședeți
  • ședeați
  • șezurăți
  • șezuserăți
  • șezuseți
a III-a (ei, ele)
  • șed
(să)
  • șa
  • șa
  • ședeau
  • șezu
  • șezuseră

510. prevedea

verb (VT510)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • prevedea
  • prevedere
  • prevăzut
  • prevăzutu‑
  • prevăzând
  • prevăzându‑
singular plural
  • prevezi
  • prevedeți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • prevăd
  • prevăz
(să)
  • prevăd
  • prevăz
  • prevedeam
  • prevăzui
  • prevăzusem
a II-a (tu)
  • prevezi
(să)
  • prevezi
  • prevedeai
  • prevăzuși
  • prevăzuseși
a III-a (el, ea)
  • prevede
(să)
  • preva
  • preva
  • prevedea
  • prevăzu
  • prevăzuse
plural I (noi)
  • prevedem
(să)
  • prevedem
  • prevedeam
  • prevăzurăm
  • prevăzuserăm
  • prevăzusem
a II-a (voi)
  • prevedeți
(să)
  • prevedeți
  • prevedeați
  • prevăzurăți
  • prevăzuserăți
  • prevăzuseți
a III-a (ei, ele)
  • prevăd
(să)
  • preva
  • preva
  • prevedeau
  • prevăzu
  • prevăzuseră

511. putea

verb (V511)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • putea
  • putere
  • putut
  • pututu‑
  • putând
  • putându‑
singular plural
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • pot
  • poci
(să)
  • pot
  • poci
  • puteam
  • putui
  • putusem
a II-a (tu)
  • poți
(să)
  • poți
  • puteai
  • putuși
  • putuseși
a III-a (el, ea)
  • poate
(să)
  • poa
  • putea
  • putu
  • putuse
plural I (noi)
  • putem
(să)
  • putem
  • puteam
  • puturăm
  • putuserăm
  • putusem
a II-a (voi)
  • puteți
(să)
  • puteți
  • puteați
  • puturăți
  • putuserăți
  • putuseți
a III-a (ei, ele)
  • pot
(să)
  • poa
  • puteau
  • putu
  • putuseră

512. părea

verb (V512)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • părea
  • părere
  • părut
  • părutu‑
  • părând
  • părându‑
singular plural
  • pari
  • păreți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • par
(să)
  • par
  • păream
  • părui
  • părusem
a II-a (tu)
  • pari
  • pai
(să)
  • pari
  • pai
  • păreai
  • păruși
  • păruseși
a III-a (el, ea)
  • pare
(să)
  • pa
  • paie
  • părea
  • păru
  • păruse
plural I (noi)
  • părem
(să)
  • părem
  • păream
  • părurăm
  • păruserăm
  • părusem
a II-a (voi)
  • păreți
(să)
  • păreți
  • păreați
  • părurăți
  • păruserăți
  • păruseți
a III-a (ei, ele)
  • par
(să)
  • pa
  • paie
  • păreau
  • păru
  • păruseră

513. ținea

verb (VT513)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • ținea
singular plural
  • țineți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
a II-a (tu)
a III-a (el, ea)
plural I (noi)
  • ținem
(să)
  • ținem
a II-a (voi)
  • țineți
(să)
  • țineți
a III-a (ei, ele)

514. avea

verb (VT514)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • avea
  • avere
  • avut
  • avutu‑
  • având
  • avându‑
singular plural
  • ai
  • aibi
  • aveți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • am
(să)
  • am
  • aveam
  • avui
  • avusei
  • avusesem
  • avusem
a II-a (tu)
  • ai
(să)
  • ai
  • aibi
  • aveai
  • avuși
  • avuseși
  • avuseseși
  • avuseși
a III-a (el, ea)
  • are
(să)
  • aibă
  • aibe
  • aivă
  • avea
  • avu
  • avuse
  • avusese
  • avuse
plural I (noi)
  • avem
(să)
  • avem
  • aveam
  • avurăm
  • avuserăm
  • avuseserăm
  • avusesem
  • avuserăm
  • avusem
a II-a (voi)
  • aveți
(să)
  • aveți
  • aveați
  • avurăți
  • avuserăți
  • avuseserăți
  • avuseseți
  • avuserăți
  • avuseți
a III-a (ei, ele)
  • au
(să)
  • aibă
  • aibe
  • aivă
  • aveau
  • avu
  • avuseră
  • avuseseră
  • avuseră

514-aux. avea

verb (V514-aux)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • avea
singular plural
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • am
  • aș
a II-a (tu)
  • ai
a III-a (el, ea)
  • a
  • ar
plural I (noi)
  • am
a II-a (voi)
  • ați
a III-a (ei, ele)
  • au
  • ar

515. umplea

verb (VT515)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • umplea
singular plural
  • umpleți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
a II-a (tu)
a III-a (el, ea)
plural I (noi)
  • umplem
(să)
  • umplem
a II-a (voi)
  • umpleți
(să)
  • umpleți
a III-a (ei, ele)

516. bea

verb (VT516)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • bea
  • bere
  • ut
  • utu‑
  • bând
  • bându‑
singular plural
  • bea
  • beți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • beau
(să)
  • beau
  • beam
  • ui
  • usem
a II-a (tu)
  • bei
(să)
  • bei
  • beai
  • uși
  • useși
a III-a (el, ea)
  • bea
(să)
  • bea
  • beie
  • bea
  • u
  • use
plural I (noi)
  • bem
(să)
  • bem
  • beam
  • urăm
  • userăm
  • usem
a II-a (voi)
  • beți
(să)
  • beți
  • beați
  • urăți
  • userăți
  • useți
a III-a (ei, ele)
  • beau
(să)
  • bea
  • beie
  • beau
  • u
  • useră

517. vrea

verb (VT517)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • vrea
  • vra
  • vrere
  • vrut
  • vrutu‑
  • vrând
  • vrându‑
singular plural
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • vreau
  • vrau
(să)
  • vreau
  • vrau
  • vream
  • vram
  • vrui
  • vrusei
  • vrusesem
  • vrusem
a II-a (tu)
  • vrei
  • vrai
(să)
  • vrei
  • vrai
  • vreai
  • vrai
  • vruși
  • vruseși
  • vruseseși
  • vruseși
a III-a (el, ea)
  • vrea
  • vra
(să)
  • vrea
  • vreie
  • vrea
  • vra
  • vru
  • vruse
  • vrusese
  • vruse
plural I (noi)
  • vrem
(să)
  • vrem
  • vream
  • vram
  • vrurăm
  • vruserăm
  • vruseserăm
  • vrusesem
  • vruserăm
  • vrusem
a II-a (voi)
  • vreți
(să)
  • vreți
  • vreați
  • vrați
  • vrurăți
  • vruserăți
  • vruseserăți
  • vruseseți
  • vruserăți
  • vruseți
a III-a (ei, ele)
  • vor
  • vreau
  • vrau
(să)
  • vrea
  • vreie
  • vreau
  • vrau
  • vru
  • vruseră
  • vruseseră
  • vruseră

517-aux. vrea

verb (VT517-aux)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • vrea
singular plural
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • voi
  • oi
a II-a (tu)
  • vei
  • ei
  • ăi
  • oi
  • îi
  • ‑i
a III-a (el, ea)
  • va
  • o
  • a
plural I (noi)
  • vom
  • om
a II-a (voi)
  • veți
  • eți
  • ăți
  • oți
  • îți
  • ‑ți
a III-a (ei, ele)
  • vor
  • or

518. mânea

verb (V518)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • mânea
  • mânere
  • mas
  • masu‑
  • ind
  • indu‑
singular plural
  • mâi
  • mâneți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • mân
  • mâi
(să)
  • mân
  • mâi
  • mâneam
  • măsei
  • măsesem
a II-a (tu)
  • mâi
(să)
  • mâi
  • mâneai
  • măseși
  • măseseși
a III-a (el, ea)
  • mâne
(să)
  • mâ
  • mâie
  • mânea
  • mase
  • măsese
plural I (noi)
  • mânem
(să)
  • mânem
  • mâneam
  • maserăm
  • măseserăm
  • măsesem
a II-a (voi)
  • mâneți
(să)
  • mâneți
  • mâneați
  • maserăți
  • măseserăți
  • măseseți
a III-a (ei, ele)
  • mân
(să)
  • mâ
  • mâie
  • mâneau
  • maseră
  • măseseră

519. rămânea

verb (VT519)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • rămânea
  • rămânere
  • rămas
  • rămasu‑
  • rămânând
  • rămâind
  • rămânându‑
  • rămâindu‑
singular plural
  • rămâi
  • rămâneți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • rămân
  • rămâi
(să)
  • rămân
  • rămâi
  • rămâneam
  • rămăsei
  • rămăsesem
a II-a (tu)
  • rămâi
(să)
  • rămâi
  • rămâneai
  • rămăseși
  • rămăseseși
a III-a (el, ea)
  • rămâne
(să)
  • rămâ
  • rămâie
  • rămânea
  • rămase
  • rămăsese
plural I (noi)
  • rămânem
(să)
  • rămânem
  • rămâneam
  • rămaserăm
  • rămăseserăm
  • rămăsesem
a II-a (voi)
  • rămâneți
(să)
  • rămâneți
  • rămâneați
  • rămaserăți
  • rămăseserăți
  • rămăseseți
a III-a (ei, ele)
  • rămân
(să)
  • rămâ
  • rămâie
  • rămâneau
  • rămaseră
  • rămăseseră

520. scria

verb (V520)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • scria
  • scriere
singular plural
  • scrieți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
a II-a (tu)
a III-a (el, ea)
plural I (noi)
  • scriem
(să)
  • scriem
a II-a (voi)
  • scrieți
(să)
  • scrieți
a III-a (ei, ele)

601. teme

verb (VT601)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • teme
  • temere
  • temut
  • temutu‑
  • temând
  • temându‑
singular plural
  • teme
  • temeți
  • temeți-
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • tem
(să)
  • tem
  • temeam
  • temui
  • temusem
a II-a (tu)
  • temi
(să)
  • temi
  • temeai
  • temuși
  • temuseși
a III-a (el, ea)
  • teme
(să)
  • tea
  • temea
  • temu
  • temuse
plural I (noi)
  • temem
(să)
  • temem
  • temeam
  • temurăm
  • temuserăm
  • temusem
a II-a (voi)
  • temeți
(să)
  • temeți
  • temeați
  • temurăți
  • temuserăți
  • temuseți
a III-a (ei, ele)
  • tem
(să)
  • tea
  • temeau
  • temu
  • temuseră

601.1. voame

verb (VT601.1)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • voame
  • voamere
  • vomut
  • vomutu‑
  • vomând
  • vomându‑
singular plural
  • voame
  • voameți
  • vomeți-
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • vom
(să)
  • vom
  • vomeam
  • vomui
  • vomusem
a II-a (tu)
  • vomi
(să)
  • vomi
  • vomeai
  • vomuși
  • vomuseși
a III-a (el, ea)
  • voame
(să)
  • voa
  • vomea
  • vomu
  • vomuse
plural I (noi)
  • voamem
(să)
  • voamem
  • vomeam
  • vomurăm
  • vomuserăm
  • vomusem
a II-a (voi)
  • voameți
(să)
  • voameți
  • vomeați
  • vomurăți
  • vomuserăți
  • vomuseți
a III-a (ei, ele)
  • vom
(să)
  • voa
  • vomeau
  • vomu
  • vomuseră

602. geme

verb (V602)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • geme
  • gemere
  • gemut
  • gemutu‑
  • gemând
  • gemându‑
singular plural
  • geme
  • gemeți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • gem
(să)
  • gem
  • gemeam
  • gemui
  • gemusem
a II-a (tu)
  • gemi
(să)
  • gemi
  • gemeai
  • gemuși
  • gemuseși
a III-a (el, ea)
  • geme
(să)
  • gea
  • gemea
  • gemu
  • gemuse
plural I (noi)
  • gemem
(să)
  • gemem
  • gemeam
  • gemurăm
  • gemuserăm
  • gemusem
a II-a (voi)
  • gemeți
(să)
  • gemeți
  • gemeați
  • gemurăți
  • gemuserăți
  • gemuseți
a III-a (ei, ele)
  • gem
(să)
  • gea
  • gemeau
  • gemu
  • gemuseră

603. fute

verb (VT603)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • fute
  • futere
  • futut
  • fututu‑
  • futând
  • futându‑
singular plural
  • fute
  • futeți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • fut
(să)
  • fut
  • futeam
  • futui
  • futusem
a II-a (tu)
  • fuți
(să)
  • fuți
  • futeai
  • futuși
  • futuseși
a III-a (el, ea)
  • fute
(să)
  • fu
  • futea
  • futu
  • futuse
plural I (noi)
  • futem
(să)
  • futem
  • futeam
  • futurăm
  • futuserăm
  • futusem
a II-a (voi)
  • futeți
(să)
  • futeți
  • futeați
  • futurăți
  • futuserăți
  • futuseți
a III-a (ei, ele)
  • fut
(să)
  • fu
  • futeau
  • futu
  • futuseră

604. apare

verb (V604)
Variantă cu forme nerecomandate.
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • apare
singular plural
  • apareți
  • apăreți-
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
a II-a (tu)
a III-a (el, ea)
plural I (noi)
  • aparem
(să)
  • aparem
a II-a (voi)
  • apareți
(să)
  • apareți
a III-a (ei, ele)

606. abate

verb (VT606)
Surse flexiune: DOOM 3
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • abate
  • abatere
  • abătut
  • abătutu‑
  • abătând
  • abătându‑
singular plural
  • abate
  • abateți
  • abăteți-
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • abat
(să)
  • abat
  • abăteam
  • abătui
  • abătusem
a II-a (tu)
  • abați
(să)
  • abați
  • abăteai
  • abătuși
  • abătuseși
a III-a (el, ea)
  • abate
(să)
  • aba
  • abătea
  • abătu
  • abătuse
plural I (noi)
  • abatem
(să)
  • abatem
  • abăteam
  • abăturăm
  • abătuserăm
  • abătusem
a II-a (voi)
  • abateți
(să)
  • abateți
  • abăteați
  • abăturăți
  • abătuserăți
  • abătuseți
a III-a (ei, ele)
  • abat
(să)
  • aba
  • abăteau
  • abătu
  • abătuseră

607. crede

verb (VT607)
Surse flexiune: DOOM 2
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • crede
  • credere
  • crezut
  • crezutu‑
  • crezând
  • crezându‑
singular plural
  • crezi
  • crede-
  • credeți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • cred
  • crez
(să)
  • cred
  • crez
  • credeam
  • crezui
  • crezusem
a II-a (tu)
  • crezi
(să)
  • crezi
  • credeai
  • crezuși
  • crezuseși
a III-a (el, ea)
  • crede
(să)
  • crea
  • crea
  • credea
  • crezu
  • crezuse
plural I (noi)
  • credem
(să)
  • credem
  • credeam
  • crezurăm
  • crezuserăm
  • crezusem
a II-a (voi)
  • credeți
(să)
  • credeți
  • credeați
  • crezurăți
  • crezuserăți
  • crezuseți
a III-a (ei, ele)
  • cred
(să)
  • crea
  • crea
  • credeau
  • crezu
  • crezuseră

608. pierde

verb (VT608)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • pierde
  • pierdere
  • pierdut
  • pierdutu‑
  • pierzând
  • pierzându‑
singular plural
  • pierde
  • pierdeți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • pierd
  • pierz
(să)
  • pierd
  • pierz
  • pierdeam
  • pierdui
  • pierdusem
a II-a (tu)
  • pierzi
(să)
  • pierzi
  • pierdeai
  • pierduși
  • pierduseși
a III-a (el, ea)
  • pierde
(să)
  • piardă
  • piarză
  • pierdea
  • pierdu
  • pierduse
plural I (noi)
  • pierdem
(să)
  • pierdem
  • pierdeam
  • pierdurăm
  • pierduserăm
  • pierdusem
a II-a (voi)
  • pierdeți
(să)
  • pierdeți
  • pierdeați
  • pierdurăți
  • pierduserăți
  • pierduseți
a III-a (ei, ele)
  • pierd
(să)
  • piardă
  • piarză
  • pierdeau
  • pierdu
  • pierduseră

609. vinde

verb (VT609)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • vinde
  • vindere
  • vândut
  • vândutu‑
  • vânzând
  • vânzându‑
singular plural
  • vinde
  • vindeți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • vând
  • vânz
(să)
  • vând
  • vânz
  • vindeam
  • vândui
  • vândusem
a II-a (tu)
  • vinzi
(să)
  • vinzi
  • vindeai
  • vânduși
  • vânduseși
a III-a (el, ea)
  • vinde
(să)
  • vândă
  • vânză
  • vindea
  • vându
  • vânduse
plural I (noi)
  • vindem
(să)
  • vindem
  • vindeam
  • vândurăm
  • vânduserăm
  • vândusem
a II-a (voi)
  • vindeți
(să)
  • vindeți
  • vindeați
  • vândurăți
  • vânduserăți
  • vânduseți
a III-a (ei, ele)
  • vând
(să)
  • vândă
  • vânză
  • vindeau
  • vându
  • vânduseră

610. țese

verb (VT610)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • țese
  • țesere
  • țesut
  • țesutu‑
  • țesând
  • țesându‑
singular plural
  • țese
  • țeseți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • țes
(să)
  • țes
  • țeseam
  • țesui
  • țesusem
a II-a (tu)
  • țeși
(să)
  • țeși
  • țeseai
  • țesuși
  • țesuseși
a III-a (el, ea)
  • țese
(să)
  • țea
  • țesea
  • țesu
  • țesuse
plural I (noi)
  • țesem
(să)
  • țesem
  • țeseam
  • țesurăm
  • țesuserăm
  • țesusem
a II-a (voi)
  • țeseți
(să)
  • țeseți
  • țeseați
  • țesurăți
  • țesuserăți
  • țesuseți
a III-a (ei, ele)
  • țes
(să)
  • țea
  • țeseau
  • țesu
  • țesuseră

611. coase

verb (VT611)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • coase
  • coasere
  • cusut
  • cusutu‑
  • cosând
  • cosându‑
singular plural
  • coase
  • coaseți
  • coseți-
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • cos
(să)
  • cos
  • coseam
  • cusui
  • cususem
a II-a (tu)
  • coși
(să)
  • coși
  • coseai
  • cusuși
  • cususeși
a III-a (el, ea)
  • coase
(să)
  • coa
  • coase
  • cosea
  • cusu
  • cususe
plural I (noi)
  • coasem
(să)
  • coasem
  • coseam
  • cusurăm
  • cususerăm
  • cususem
a II-a (voi)
  • coaseți
(să)
  • coaseți
  • coseați
  • cusurăți
  • cususerăți
  • cususeți
a III-a (ei, ele)
  • cos
(să)
  • coa
  • coase
  • coseau
  • cusu
  • cususeră

612. ține

verb (VT612)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • ține
  • ținere
  • ținut
  • ținutu‑
  • ținând
  • țiind
  • ținându‑
  • țiindu‑
singular plural
  • ține
  • țineți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • țin
  • țiu
(să)
  • țin
  • țiu
  • țineam
  • ținui
  • ținusem
a II-a (tu)
  • ții
(să)
  • ții
  • țineai
  • ținuși
  • ținuseși
a III-a (el, ea)
  • ține
(să)
  • ți
  • ție
  • ținea
  • ținu
  • ținuse
plural I (noi)
  • ținem
(să)
  • ținem
  • țineam
  • ținurăm
  • ținuserăm
  • ținusem
a II-a (voi)
  • țineți
(să)
  • țineți
  • țineați
  • ținurăți
  • ținuserăți
  • ținuseți
a III-a (ei, ele)
  • țin
(să)
  • ți
  • ție
  • țineau
  • ținu
  • ținuseră

613. face

verb (VT613)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • face
  • facere
  • făcut
  • făcutu‑
  • făcând
  • făcându‑
singular plural
  • fă
  • faceți
  • făceți-
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • fac
(să)
  • fac
  • făceam
  • făcui
  • făcusem
a II-a (tu)
  • faci
(să)
  • faci
  • făceai
  • făcuși
  • făcuseși
a III-a (el, ea)
  • face
(să)
  • fa
  • făcea
  • făcu
  • făcuse
plural I (noi)
  • facem
(să)
  • facem
  • făceam
  • făcurăm
  • făcuserăm
  • făcusem
a II-a (voi)
  • faceți
(să)
  • faceți
  • făceați
  • făcurăți
  • făcuserăți
  • făcuseți
a III-a (ei, ele)
  • fac
(să)
  • fa
  • făceau
  • făcu
  • făcuseră

614. preface

verb (VT614)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • preface
  • prefacere
  • prefăcut
  • prefăcutu‑
  • prefăcând
  • prefăcându‑
singular plural
  • prefă
  • preface
  • prefaceți
  • prefăceți-
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • prefac
(să)
  • prefac
  • prefăceam
  • prefăcui
  • prefăcusem
a II-a (tu)
  • prefaci
(să)
  • prefaci
  • prefăceai
  • prefăcuși
  • prefăcuseși
a III-a (el, ea)
  • preface
(să)
  • prefa
  • prefăcea
  • prefăcu
  • prefăcuse
plural I (noi)
  • prefacem
(să)
  • prefacem
  • prefăceam
  • prefăcurăm
  • prefăcuserăm
  • prefăcusem
a II-a (voi)
  • prefaceți
(să)
  • prefaceți
  • prefăceați
  • prefăcurăți
  • prefăcuserăți
  • prefăcuseți
a III-a (ei, ele)
  • prefac
(să)
  • prefa
  • prefăceau
  • prefăcu
  • prefăcuseră

615. place

verb (V615)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • place
  • placere
singular plural
  • placeți
  • plăceți-
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
a II-a (tu)
a III-a (el, ea)
plural I (noi)
  • placem
(să)
  • placem
a II-a (voi)
  • placeți
(să)
  • placeți
a III-a (ei, ele)

616. trece

verb (VT616)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • trece
  • trecere
  • trecut
  • trecutu‑
  • trecând
  • trecându‑
singular plural
  • treci
  • trece-
  • treceți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • trec
(să)
  • trec
  • treceam
  • trecui
  • trecusem
a II-a (tu)
  • treci
(să)
  • treci
  • treceai
  • trecuși
  • trecuseși
a III-a (el, ea)
  • trece
(să)
  • trea
  • trecea
  • trecu
  • trecuse
plural I (noi)
  • trecem
(să)
  • trecem
  • treceam
  • trecurăm
  • trecuserăm
  • trecusem
a II-a (voi)
  • treceți
(să)
  • treceți
  • treceați
  • trecurăți
  • trecuserăți
  • trecuseți
a III-a (ei, ele)
  • trec
(să)
  • trea
  • treceau
  • trecu
  • trecuseră

617. naște

verb (VT617)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • naște
  • naștere
  • născut
  • născutu‑
  • născând
  • născându‑
singular plural
  • naște
  • naști
  • nașteți
  • nășteți-
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • nasc
(să)
  • nasc
  • nășteam
  • născui
  • născusem
a II-a (tu)
  • naști
(să)
  • naști
  • nășteai
  • născuși
  • născuseși
a III-a (el, ea)
  • naște
(să)
  • nască
  • năștea
  • născu
  • născuse
plural I (noi)
  • naștem
(să)
  • naștem
  • nășteam
  • născurăm
  • născuserăm
  • născusem
a II-a (voi)
  • nașteți
(să)
  • nașteți
  • nășteați
  • născurăți
  • născuserăți
  • născuseți
a III-a (ei, ele)
  • nasc
(să)
  • nască
  • nășteau
  • născu
  • născuseră

618. crește

verb (VT618)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • crește
  • creștere
  • crescut
  • crescutu‑
  • crescând
  • crescându‑
singular plural
  • crești
  • crește-
  • creșteți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • cresc
(să)
  • cresc
  • creșteam
  • crescui
  • crescusem
a II-a (tu)
  • crești
(să)
  • crești
  • creșteai
  • crescuși
  • crescuseși
a III-a (el, ea)
  • crește
(să)
  • crească
  • creștea
  • crescu
  • crescuse
plural I (noi)
  • creștem
(să)
  • creștem
  • creșteam
  • crescurăm
  • crescuserăm
  • crescusem
a II-a (voi)
  • creșteți
(să)
  • creșteți
  • creșteați
  • crescurăți
  • crescuserăți
  • crescuseți
a III-a (ei, ele)
  • cresc
(să)
  • crească
  • creșteau
  • crescu
  • crescuseră

619. învește

verb (VT619)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • învește
  • ‑nvește
  • înveștere
  • ‑nveștere
  • învăscut
  • ‑nvăscut
  • învescut
  • ‑nvescut
  • învăscutu‑
  • ‑nvăscutu‑
  • învescutu‑
  • ‑nvescutu‑
  • învăscând
  • ‑nvăscând
  • învescând
  • ‑nvescând
  • învăscându‑
  • ‑nvăscându‑
  • învescându‑
  • ‑nvescându‑
singular plural
  • învește
  • ‑nvește
  • înveșteți
  • ‑nveșteți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • învesc
  • ‑nvesc
  • învăsc
  • ‑nvăsc
(să)
  • învesc
  • ‑nvesc
  • învăsc
  • ‑nvăsc
  • înveșteam
  • ‑nveșteam
  • învăscui
  • ‑nvăscui
  • învescui
  • ‑nvescui
  • învăscusem
  • ‑nvăscusem
  • învescusem
  • ‑nvescusem
a II-a (tu)
  • învești
  • ‑nvești
(să)
  • învești
  • ‑nvești
  • înveșteai
  • ‑nveșteai
  • învăscuși
  • ‑nvăscuși
  • învescuși
  • ‑nvescuși
  • învăscuseși
  • ‑nvăscuseși
  • învescuseși
  • ‑nvescuseși
a III-a (el, ea)
  • învește
  • ‑nvește
(să)
  • învească
  • ‑nvească
  • învască
  • ‑nvască
  • înveștea
  • ‑nveștea
  • învăscu
  • ‑nvăscu
  • învescu
  • ‑nvescu
  • învăscuse
  • ‑nvăscuse
  • învescuse
  • ‑nvescuse
plural I (noi)
  • înveștem
  • ‑nveștem
(să)
  • înveștem
  • ‑nveștem
  • înveșteam
  • ‑nveșteam
  • învăscurăm
  • ‑nvăscurăm
  • învescurăm
  • ‑nvescurăm
  • învăscuserăm
  • ‑nvăscuserăm
  • învăscusem
  • ‑nvăscusem
  • învescuserăm
  • ‑nvescuserăm
  • învescusem
  • ‑nvescusem
a II-a (voi)
  • înveșteți
  • ‑nveșteți
(să)
  • înveșteți
  • ‑nveșteți
  • înveșteați
  • ‑nveșteați
  • învăscurăți
  • ‑nvăscurăți
  • învescurăți
  • ‑nvescurăți
  • învăscuserăți
  • ‑nvăscuserăți
  • învăscuseți
  • ‑nvăscuseți
  • învescuserăți
  • ‑nvescuserăți
  • învescuseți
  • ‑nvescuseți
a III-a (ei, ele)
  • învesc
  • ‑nvesc
  • învăsc
  • ‑nvăsc
(să)
  • învească
  • ‑nvească
  • învască
  • ‑nvască
  • înveșteau
  • ‑nveșteau
  • învăscu
  • ‑nvăscu
  • învescu
  • ‑nvescu
  • învăscuseră
  • ‑nvăscuseră
  • învescuseră
  • ‑nvescuseră

620. cunoaște

verb (VT620)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • cunoaște
  • cunoaștere
  • cunoscut
  • cunoscutu‑
  • cunoscând
  • cunoscându‑
singular plural
  • cunoaște
  • cunoașteți
  • cunoșteți-
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • cunosc
(să)
  • cunosc
  • cunoșteam
  • cunoscui
  • cunoscusem
a II-a (tu)
  • cunoști
(să)
  • cunoști
  • cunoșteai
  • cunoscuși
  • cunoscuseși
a III-a (el, ea)
  • cunoaște
(să)
  • cunoască
  • cunoștea
  • cunoscu
  • cunoscuse
plural I (noi)
  • cunoaștem
(să)
  • cunoaștem
  • cunoșteam
  • cunoscurăm
  • cunoscuserăm
  • cunoscusem
a II-a (voi)
  • cunoașteți
(să)
  • cunoașteți
  • cunoșteați
  • cunoscurăți
  • cunoscuserăți
  • cunoscuseți
a III-a (ei, ele)
  • cunosc
(să)
  • cunoască
  • cunoșteau
  • cunoscu
  • cunoscuseră

621. umple

verb (VT621)
Surse flexiune: DOOM 2, DMLR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • umple
  • umplere
  • umplut
  • umplutu‑
  • umplând
  • umplându‑
singular plural
  • umple
  • umpleți
  • umpleți-
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • umplu
(să)
  • umplu
  • umpleam
  • umplui
  • umplusem
a II-a (tu)
  • umpli
(să)
  • umpli
  • umpleai
  • umpluși
  • umpluseși
a III-a (el, ea)
  • umple
(să)
  • umple
  • umplea
  • umplu
  • umpluse
plural I (noi)
  • umplem
(să)
  • umplem
  • umpleam
  • umplurăm
  • umpluserăm
  • umplusem
a II-a (voi)
  • umpleți
(să)
  • umpleți
  • umpleați
  • umplurăți
  • umpluserăți
  • umpluseți
a III-a (ei, ele)
  • umplu
  • umple
(să)
  • umple
  • umpleau
  • umplu
  • umpluseră

622. mulge

verb (VT622)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • mulge
  • mulgere
  • muls
  • mulsu‑
  • mulgând
  • mulgându‑
singular plural
  • mulge
  • mulgeți
  • mulgeți-
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • mulg
(să)
  • mulg
  • mulgeam
  • mulsei
  • mulsesem
a II-a (tu)
  • mulgi
(să)
  • mulgi
  • mulgeai
  • mulseși
  • mulseseși
a III-a (el, ea)
  • mulge
(să)
  • mulgă
  • mulgea
  • mulse
  • mulsese
plural I (noi)
  • mulgem
(să)
  • mulgem
  • mulgeam
  • mulserăm
  • mulseserăm
  • mulsesem
a II-a (voi)
  • mulgeți
(să)
  • mulgeți
  • mulgeați
  • mulserăți
  • mulseserăți
  • mulseseți
a III-a (ei, ele)
  • mulg
(să)
  • mulgă
  • mulgeau
  • mulseră
  • mulseseră

623. admite

verb (VT623)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • admite
  • admitere
  • admis
  • admisu‑
  • admițând
  • admițându‑
singular plural
  • admite
  • admiteți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • admit
(să)
  • admit
  • admiteam
  • admisei
  • admisesem
a II-a (tu)
  • admiți
(să)
  • admiți
  • admiteai
  • admiseși
  • admiseseși
a III-a (el, ea)
  • admite
(să)
  • admi
  • admitea
  • admise
  • admisese
plural I (noi)
  • admitem
(să)
  • admitem
  • admiteam
  • admiserăm
  • admiseserăm
  • admisesem
a II-a (voi)
  • admiteți
(să)
  • admiteți
  • admiteați
  • admiserăți
  • admiseserăți
  • admiseseți
a III-a (ei, ele)
  • admit
(să)
  • admi
  • admiteau
  • admiseră
  • admiseseră

624. trimite

verb (VT624)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • trimite
  • trimitere
  • trimis
  • trimisu‑
  • trimițând
  • trimițându‑
singular plural
  • trimite
  • trimiteți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • trimit
  • trimiț
(să)
  • trimit
  • trimiț
  • trimiteam
  • trimisei
  • trimisesem
a II-a (tu)
  • trimiți
(să)
  • trimiți
  • trimiteai
  • trimiseși
  • trimiseseși
a III-a (el, ea)
  • trimite
(să)
  • trimi
  • trimiță
  • trimitea
  • trimise
  • trimisese
plural I (noi)
  • trimitem
(să)
  • trimitem
  • trimiteam
  • trimiserăm
  • trimiseserăm
  • trimisesem
a II-a (voi)
  • trimiteți
(să)
  • trimiteți
  • trimiteați
  • trimiserăți
  • trimiseserăți
  • trimiseseți
a III-a (ei, ele)
  • trimit
(să)
  • trimi
  • trimiță
  • trimiteau
  • trimiseră
  • trimiseseră

625. încumete

verb (V625)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • încumete
  • ‑ncumete
  • încumetere
  • ‑ncumetere
  • încumes
  • ‑ncumes
  • încumesu‑
  • ‑ncumesu‑
singular plural
  • încumete
  • ‑ncumete
  • încumete
  • ‑ncumete
  • încumeteți
  • ‑ncumeteți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • încumet
  • ‑ncumet
  • încumet
  • ‑ncumet
(să)
  • încumet
  • ‑ncumet
  • încumet
  • ‑ncumet
  • încumeteam
  • ‑ncumeteam
  • încumesei
  • ‑ncumesei
  • încumesesem
  • ‑ncumesesem
a II-a (tu)
  • încumeți
  • ‑ncumeți
  • încumeți
  • ‑ncumeți
(să)
  • încumeți
  • ‑ncumeți
  • încumeți
  • ‑ncumeți
  • încumeteai
  • ‑ncumeteai
  • încumeseși
  • ‑ncumeseși
  • încumeseseși
  • ‑ncumeseseși
a III-a (el, ea)
  • încumete
  • ‑ncumete
  • încumete
  • ‑ncumete
(să)
  • încumetă
  • ‑ncumetă
  • încumetea
  • ‑ncumetea
  • încumese
  • ‑ncumese
  • încumesese
  • ‑ncumesese
plural I (noi)
  • încumetem
  • ‑ncumetem
(să)
  • încumetem
  • ‑ncumetem
  • încumeteam
  • ‑ncumeteam
  • încumeserăm
  • ‑ncumeserăm
  • încumeseserăm
  • ‑ncumeseserăm
  • încumesesem
  • ‑ncumesesem
a II-a (voi)
  • încumeteți
  • ‑ncumeteți
(să)
  • încumeteți
  • ‑ncumeteți
  • încumeteați
  • ‑ncumeteați
  • încumeserăți
  • ‑ncumeserăți
  • încumeseserăți
  • ‑ncumeseserăți
  • încumeseseți
  • ‑ncumeseseți
a III-a (ei, ele)
  • încumet
  • ‑ncumet
  • încumet
  • ‑ncumet
(să)
  • încumetă
  • ‑ncumetă
  • încumeteau
  • ‑ncumeteau
  • încumeseră
  • ‑ncumeseră
  • încumeseseră
  • ‑ncumeseseră

626. arde

verb (VT626)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • arde
  • ardere
  • ars
  • arsu‑
  • arzând
  • arzându‑
singular plural
  • arzi
  • arde-
  • ardeți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • ard
  • arz
(să)
  • ard
  • arz
  • ardeam
  • arsei
  • arsesem
a II-a (tu)
  • arzi
(să)
  • arzi
  • ardeai
  • arseși
  • arseseși
a III-a (el, ea)
  • arde
(să)
  • ardă
  • arză
  • ardea
  • arse
  • arsese
plural I (noi)
  • ardem
(să)
  • ardem
  • ardeam
  • arserăm
  • arseserăm
  • arsesem
a II-a (voi)
  • ardeți
(să)
  • ardeți
  • ardeați
  • arserăți
  • arseserăți
  • arseseți
a III-a (ei, ele)
  • ard
(să)
  • ardă
  • arză
  • ardeau
  • arseră
  • arseseră

627. prinde

verb (VT627)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • prinde
  • prindere
  • prins
  • prinsu‑
  • prinzând
  • prinzându‑
singular plural
  • prinde
  • prindeți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • prind
  • prinz
(să)
  • prind
  • prinz
  • prindeam
  • prinsei
  • prinsesem
a II-a (tu)
  • prinzi
(să)
  • prinzi
  • prindeai
  • prinseși
  • prinseseși
a III-a (el, ea)
  • prinde
(să)
  • prindă
  • prinză
  • prindea
  • prinse
  • prinsese
plural I (noi)
  • prindem
(să)
  • prindem
  • prindeam
  • prinserăm
  • prinseserăm
  • prinsesem
a II-a (voi)
  • prindeți
(să)
  • prindeți
  • prindeați
  • prinserăți
  • prinseserăți
  • prinseseți
a III-a (ei, ele)
  • prind
(să)
  • prindă
  • prinză
  • prindeau
  • prinseră
  • prinseseră

628. decide

verb (VT628)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • decide
  • decidere
  • decis
  • decisu‑
  • decizând
  • decizându‑
singular plural
  • decide
  • decideți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • decid
(să)
  • decid
  • decideam
  • decisei
  • decisesem
a II-a (tu)
  • decizi
(să)
  • decizi
  • decideai
  • deciseși
  • deciseseși
a III-a (el, ea)
  • decide
(să)
  • deci
  • decidea
  • decise
  • decisese
plural I (noi)
  • decidem
(să)
  • decidem
  • decideam
  • deciserăm
  • deciseserăm
  • decisesem
a II-a (voi)
  • decideți
(să)
  • decideți
  • decideați
  • deciserăți
  • deciseserăți
  • deciseseți
a III-a (ei, ele)
  • decid
(să)
  • deci
  • decideau
  • deciseră
  • deciseseră

629. rade

verb (VT629)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • rade
  • radere
  • ras
  • rasu‑
  • răzând
  • răzându‑
singular plural
  • rade
  • radeți
  • rădeți-
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • rad
  • raz
(să)
  • rad
  • raz
  • rădeam
  • răsei
  • răsesem
a II-a (tu)
  • razi
(să)
  • razi
  • rădeai
  • răseși
  • răseseși
a III-a (el, ea)
  • rade
(să)
  • ra
  • ra
  • rădea
  • rase
  • răsese
plural I (noi)
  • radem
(să)
  • radem
  • rădeam
  • raserăm
  • răseserăm
  • răsesem
a II-a (voi)
  • radeți
(să)
  • radeți
  • rădeați
  • raserăți
  • răseserăți
  • răseseți
a III-a (ei, ele)
  • rad
(să)
  • ra
  • ra
  • rădeau
  • raseră
  • răseseră

630. trimete

verb (VT630)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • trimete
  • trimetere
  • trimes
  • trimesu‑
  • trimețând
  • trimețându‑
singular plural
  • trimete
  • trimeteți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • trimet
(să)
  • trimet
  • trimeteam
  • trimesei
  • trimesesem
a II-a (tu)
  • trimeți
(să)
  • trimeți
  • trimeteai
  • trimeseși
  • trimeseseși
a III-a (el, ea)
  • trimete
(să)
  • trimea
  • trimeață
  • trimetea
  • trimese
  • trimesese
plural I (noi)
  • trimetem
(să)
  • trimetem
  • trimeteam
  • trimeserăm
  • trimeseserăm
  • trimesesem
a II-a (voi)
  • trimeteți
(să)
  • trimeteți
  • trimeteați
  • trimeserăți
  • trimeseserăți
  • trimeseseți
a III-a (ei, ele)
  • trimet
(să)
  • trimea
  • trimeață
  • trimeteau
  • trimeseră
  • trimeseseră

631. scoate

verb (VT631)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • scoate
  • scoatere
  • scos
  • scosu‑
  • scoțând
  • scoțându‑
singular plural
  • scoate
  • scoateți
  • scoteți-
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • scot
  • scoț
(să)
  • scot
  • scoț
  • scoteam
  • scosei
  • scosesem
a II-a (tu)
  • scoți
(să)
  • scoți
  • scoteai
  • scoseși
  • scoseseși
a III-a (el, ea)
  • scoate
(să)
  • scoa
  • scoață
  • scotea
  • scoase
  • scosese
plural I (noi)
  • scoatem
(să)
  • scoatem
  • scoteam
  • scoaserăm
  • scoseserăm
  • scosesem
a II-a (voi)
  • scoateți
(să)
  • scoateți
  • scoteați
  • scoaserăți
  • scoseserăți
  • scoseseți
a III-a (ei, ele)
  • scot
(să)
  • scoa
  • scoață
  • scoteau
  • scoaseră
  • scoseseră

632. roade

verb (VT632)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • roade
  • roadere
  • ros
  • rosu‑
  • rozând
  • rozându‑
singular plural
  • roade
  • roadeți
  • rodeți-
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • rod
  • roz
(să)
  • rod
  • roz
  • rodeam
  • rosei
  • rosesem
a II-a (tu)
  • rozi
(să)
  • rozi
  • rodeai
  • roseși
  • roseseși
a III-a (el, ea)
  • roade
(să)
  • roa
  • roa
  • rodea
  • roase
  • rosese
plural I (noi)
  • roadem
(să)
  • roadem
  • rodeam
  • roaserăm
  • roseserăm
  • rosesem
a II-a (voi)
  • roadeți
(să)
  • roadeți
  • rodeați
  • roaserăți
  • roseserăți
  • roseseți
a III-a (ei, ele)
  • rod
(să)
  • roa
  • roa
  • rodeau
  • roaseră
  • roseseră

633. ucide

verb (VT633)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • ucide
  • ucidere
  • ucis
  • ucisu‑
  • ucigând
  • ucizând
  • ucigându‑
  • ucizându‑
singular plural
  • ucide
  • ucideți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • ucid
  • ucig
  • uciz
(să)
  • ucid
  • ucig
  • uciz
  • ucideam
  • ucisei
  • ucisesem
a II-a (tu)
  • ucizi
(să)
  • ucizi
  • ucideai
  • uciseși
  • uciseseși
a III-a (el, ea)
  • ucide
(să)
  • uci
  • uci
  • uci
  • ucidea
  • ucise
  • ucisese
plural I (noi)
  • ucidem
(să)
  • ucidem
  • ucideam
  • uciserăm
  • uciseserăm
  • ucisesem
a II-a (voi)
  • ucideți
(să)
  • ucideți
  • ucideați
  • uciserăți
  • uciseserăți
  • uciseseți
a III-a (ei, ele)
  • ucid
(să)
  • uci
  • uci
  • uci
  • ucideau
  • uciseră
  • uciseseră

634. sinucide

verb (V634)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • sinucide
  • sinucidere
  • sinucis
  • sinucisu‑
  • sinucigând
  • sinucigându‑
singular plural
  • sinucide
  • sinucideți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • sinucid
(să)
  • sinucid
  • sinucideam
  • sinucisei
  • sinucisesem
a II-a (tu)
  • sinucizi
(să)
  • sinucizi
  • sinucideai
  • sinuciseși
  • sinuciseseși
a III-a (el, ea)
  • sinucide
(să)
  • sinuci
  • sinucidea
  • sinucise
  • sinucisese
plural I (noi)
  • sinucidem
(să)
  • sinucidem
  • sinucideam
  • sinuciserăm
  • sinuciseserăm
  • sinucisesem
a II-a (voi)
  • sinucideți
(să)
  • sinucideți
  • sinucideați
  • sinuciserăți
  • sinuciseserăți
  • sinuciseseți
a III-a (ei, ele)
  • sinucid
(să)
  • sinuci
  • sinucideau
  • sinuciseră
  • sinuciseseră

635. purcede

verb (V635)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • purcede
  • purcedere
  • purces
  • purcesu‑
  • purcezând
  • purcegând
  • purcezându‑
  • purcegându‑
singular plural
  • purcede
  • purcezi
  • purcedeți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • purced
(să)
  • purced
  • purcedeam
  • purcesei
  • purcesesem
a II-a (tu)
  • purcezi
(să)
  • purcezi
  • purcedeai
  • purceseși
  • purceseseși
a III-a (el, ea)
  • purcede
(să)
  • purcea
  • purcea
  • purcedea
  • purcese
  • purcesese
plural I (noi)
  • purcedem
(să)
  • purcedem
  • purcedeam
  • purceserăm
  • purceseserăm
  • purcesesem
a II-a (voi)
  • purcedeți
(să)
  • purcedeți
  • purcedeați
  • purceserăți
  • purceseserăți
  • purceseseți
a III-a (ei, ele)
  • purced
(să)
  • purcea
  • purcea
  • purcedeau
  • purceseră
  • purceseseră

636. pune

verb (VT636)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • pune
  • punere
  • pus
  • pusu‑
  • punând
  • puind
  • punându‑
  • puindu‑
singular plural
  • pune
  • puneți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • pun
  • pui
(să)
  • pun
  • pui
  • puneam
  • pusei
  • pusesem
a II-a (tu)
  • pui
(să)
  • pui
  • puneai
  • puseși
  • puseseși
a III-a (el, ea)
  • pune
(să)
  • pu
  • puie
  • punea
  • puse
  • pusese
plural I (noi)
  • punem
(să)
  • punem
  • puneam
  • puserăm
  • puseserăm
  • pusesem
a II-a (voi)
  • puneți
(să)
  • puneți
  • puneați
  • puserăți
  • puseserăți
  • puseseți
a III-a (ei, ele)
  • pun
(să)
  • pu
  • puie
  • puneau
  • puseră
  • puseseră

637. depune

verb (VT637)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • depune
  • depunere
  • depus
  • depusu‑
  • depunând
  • depunându‑
singular plural
  • depune
  • depuneți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • depun
(să)
  • depun
  • depuneam
  • depusei
  • depusesem
a II-a (tu)
  • depui
(să)
  • depui
  • depuneai
  • depuseși
  • depuseseși
a III-a (el, ea)
  • depune
(să)
  • depu
  • depuie
  • depunea
  • depuse
  • depusese
plural I (noi)
  • depunem
(să)
  • depunem
  • depuneam
  • depuserăm
  • depuseserăm
  • depusesem
a II-a (voi)
  • depuneți
(să)
  • depuneți
  • depuneați
  • depuserăți
  • depuseserăți
  • depuseseți
a III-a (ei, ele)
  • depun
(să)
  • depu
  • depuie
  • depuneau
  • depuseră
  • depuseseră

638. rămâne

verb (VT638)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • rămâne
  • rămânere
  • rămas
  • rămasu‑
  • rămânând
  • rămâind
  • rămânându‑
  • rămâindu‑
singular plural
  • rămâi
  • rămâneți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • rămân
  • rămâi
(să)
  • rămân
  • rămâi
  • rămâneam
  • rămăsei
  • rămăsesem
a II-a (tu)
  • rămâi
(să)
  • rămâi
  • rămâneai
  • rămăseși
  • rămăseseși
a III-a (el, ea)
  • rămâne
(să)
  • rămâ
  • rămâie
  • rămânea
  • rămase
  • rămăsese
plural I (noi)
  • rămânem
(să)
  • rămânem
  • rămâneam
  • rămaserăm
  • rămăseserăm
  • rămăsesem
a II-a (voi)
  • rămâneți
(să)
  • rămâneți
  • rămâneați
  • rămaserăți
  • rămăseserăți
  • rămăseseți
a III-a (ei, ele)
  • rămân
(să)
  • rămâ
  • rămâie
  • rămâneau
  • rămaseră
  • rămăseseră

639. cure

verb (V639)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • cure
  • curere
  • curs
  • cursu‑
  • curând
  • curându‑
singular plural
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
a II-a (tu)
a III-a (el, ea)
  • cure
(să)
  • cure
  • curea
  • curse
  • cursese
plural I (noi)
a II-a (voi)
a III-a (ei, ele)
  • cur
(să)
  • cure
  • cureau
  • curseră
  • curseseră

640. mere

verb (V640)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • mere
  • merere
singular plural
  • meri
  • mereți
  • mereți-
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • mer
(să)
  • mer
a II-a (tu)
  • meri
(să)
  • meri
a III-a (el, ea)
  • mere
(să)
  • mea
plural I (noi)
  • merem
(să)
  • merem
a II-a (voi)
  • mereți
(să)
  • mereți
a III-a (ei, ele)
  • mer
(să)
  • mea

641. scrie

verb (VT641)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • scrie
  • scriere
  • scris
  • scrisu‑
  • scriind
  • scriindu‑
singular plural
  • scrie
  • scrieți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • scriu
(să)
  • scriu
  • scriam
  • scrisei
  • scrisesem
a II-a (tu)
  • scrii
(să)
  • scrii
  • scriai
  • scriseși
  • scriseseși
a III-a (el, ea)
  • scrie
(să)
  • scrie
  • scria
  • scrise
  • scrisese
plural I (noi)
  • scriem
(să)
  • scriem
  • scriam
  • scriserăm
  • scriseserăm
  • scrisesem
a II-a (voi)
  • scrieți
(să)
  • scrieți
  • scriați
  • scriserăți
  • scriseserăți
  • scriseseți
a III-a (ei, ele)
  • scriu
(să)
  • scrie
  • scriau
  • scriseră
  • scriseseră

642. duce

verb (VT642)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • duce
  • ducere
  • dus
  • dusu‑
  • ducând
  • ducându‑
singular plural
  • du
  • duceți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • duc
(să)
  • duc
  • duceam
  • dusei
  • dusesem
a II-a (tu)
  • duci
(să)
  • duci
  • duceai
  • duseși
  • duseseși
a III-a (el, ea)
  • duce
(să)
  • du
  • ducea
  • duse
  • dusese
plural I (noi)
  • ducem
(să)
  • ducem
  • duceam
  • duserăm
  • duseserăm
  • dusesem
a II-a (voi)
  • duceți
(să)
  • duceți
  • duceați
  • duserăți
  • duseserăți
  • duseseți
a III-a (ei, ele)
  • duc
(să)
  • du
  • duceau
  • duseră
  • duseseră

643. conduce

verb (VT643)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • conduce
  • conducere
  • condus
  • condusu‑
  • conducând
  • conducându‑
singular plural
  • condu
  • conduce
  • conduceți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • conduc
(să)
  • conduc
  • conduceam
  • condusei
  • condusesem
a II-a (tu)
  • conduci
(să)
  • conduci
  • conduceai
  • conduseși
  • conduseseși
a III-a (el, ea)
  • conduce
(să)
  • condu
  • conducea
  • conduse
  • condusese
plural I (noi)
  • conducem
(să)
  • conducem
  • conduceam
  • conduserăm
  • conduseserăm
  • condusesem
a II-a (voi)
  • conduceți
(să)
  • conduceți
  • conduceați
  • conduserăți
  • conduseserăți
  • conduseseți
a III-a (ei, ele)
  • conduc
(să)
  • condu
  • conduceau
  • conduseră
  • conduseseră

644. zice

verb (VT644)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • zice
  • zicere
  • zis
  • zisu‑
  • zicând
  • zicându‑
singular plural
  • zi
  • ziceți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • zic
(să)
  • zic
  • ziceam
  • zisei
  • zisesem
a II-a (tu)
  • zici
(să)
  • zici
  • ziceai
  • ziseși
  • ziseseși
a III-a (el, ea)
  • zice
(să)
  • zi
  • zicea
  • zise
  • zisese
plural I (noi)
  • zicem
(să)
  • zicem
  • ziceam
  • ziserăm
  • ziseserăm
  • zisesem
a II-a (voi)
  • ziceți
(să)
  • ziceți
  • ziceați
  • ziserăți
  • ziseserăți
  • ziseseți
a III-a (ei, ele)
  • zic
(să)
  • zi
  • ziceau
  • ziseră
  • ziseseră

645. contrazice

verb (VT645)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • contrazice
  • contrazicere
  • contrazis
  • contrazisu‑
  • contrazicând
  • contrazicându‑
singular plural
  • contrazi
  • contrazice
  • contraziceți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • contrazic
(să)
  • contrazic
  • contraziceam
  • contrazisei
  • contrazisesem
a II-a (tu)
  • contrazici
(să)
  • contrazici
  • contraziceai
  • contraziseși
  • contraziseseși
a III-a (el, ea)
  • contrazice
(să)
  • contrazi
  • contrazicea
  • contrazise
  • contrazisese
plural I (noi)
  • contrazicem
(să)
  • contrazicem
  • contraziceam
  • contraziserăm
  • contraziseserăm
  • contrazisesem
a II-a (voi)
  • contraziceți
(să)
  • contraziceți
  • contraziceați
  • contraziserăți
  • contraziseserăți
  • contraziseseți
a III-a (ei, ele)
  • contrazic
(să)
  • contrazi
  • contraziceau
  • contraziseră
  • contraziseseră

646. ajunge

verb (VT646)
Surse flexiune: DOOM 3
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • ajunge
  • ajungere
  • ajuns
  • ajunsu‑
  • ajungând
  • ajungându‑
singular plural
  • ajunge
  • ajungi
  • ajungeți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • ajung
(să)
  • ajung
  • ajungeam
  • ajunsei
  • ajunsesem
a II-a (tu)
  • ajungi
(să)
  • ajungi
  • ajungeai
  • ajunseși
  • ajunseseși
a III-a (el, ea)
  • ajunge
(să)
  • ajungă
  • ajungea
  • ajunse
  • ajunsese
plural I (noi)
  • ajungem
(să)
  • ajungem
  • ajungeam
  • ajunserăm
  • ajunseserăm
  • ajunsesem
a II-a (voi)
  • ajungeți
(să)
  • ajungeți
  • ajungeați
  • ajunserăți
  • ajunseserăți
  • ajunseseți
a III-a (ei, ele)
  • ajung
(să)
  • ajungă
  • ajungeau
  • ajunseră
  • ajunseseră

647. aduce

verb (VT647)
Surse flexiune: DOOM 3
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • aduce
  • aducere
  • adus
  • adusu‑
  • aducând
  • aducându‑
singular plural
  • adu
  • adu
  • a
  • aduceți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • aduc
(să)
  • aduc
  • aduceam
  • adusei
  • adusesem
a II-a (tu)
  • aduci
(să)
  • aduci
  • aduceai
  • aduseși
  • aduseseși
a III-a (el, ea)
  • aduce
(să)
  • adu
  • aducea
  • aduse
  • adusese
plural I (noi)
  • aducem
(să)
  • aducem
  • aduceam
  • aduserăm
  • aduseserăm
  • adusesem
a II-a (voi)
  • aduceți
(să)
  • aduceți
  • aduceați
  • aduserăți
  • aduseserăți
  • aduseseți
a III-a (ei, ele)
  • aduc
(să)
  • adu
  • aduceau
  • aduseră
  • aduseseră

648. readuce

verb (VT648)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • readuce
  • readucere
  • readus
  • readusu‑
  • readucând
  • readucându‑
singular plural
  • readu
  • readu
  • rea
  • readuceți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • readuc
(să)
  • readuc
  • readuceam
  • readusei
  • readusesem
a II-a (tu)
  • readuci
(să)
  • readuci
  • readuceai
  • readuseși
  • readuseseși
a III-a (el, ea)
  • readuce
(să)
  • readu
  • readucea
  • readuse
  • readusese
plural I (noi)
  • readucem
(să)
  • readucem
  • readuceam
  • readuserăm
  • readuseserăm
  • readusesem
a II-a (voi)
  • readuceți
(să)
  • readuceți
  • readuceați
  • readuserăți
  • readuseserăți
  • readuseseți
a III-a (ei, ele)
  • readuc
(să)
  • readu
  • readuceau
  • readuseră
  • readuseseră

649. trage

verb (VT649)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • trage
  • tragere
  • tras
  • trasu‑
  • trăgând
  • trăgându‑
singular plural
  • trage
  • trageți
  • trăgeți-
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • trag
(să)
  • trag
  • trăgeam
  • trăsei
  • trăsesem
a II-a (tu)
  • tragi
(să)
  • tragi
  • trăgeai
  • trăseși
  • trăseseși
a III-a (el, ea)
  • trage
(să)
  • tra
  • trăgea
  • trase
  • trăsese
plural I (noi)
  • tragem
(să)
  • tragem
  • trăgeam
  • traserăm
  • trăseserăm
  • trăsesem
a II-a (voi)
  • trageți
(să)
  • trageți
  • trăgeați
  • traserăți
  • trăseserăți
  • trăseseți
a III-a (ei, ele)
  • trag
(să)
  • tra
  • trăgeau
  • traseră
  • trăseseră

650. rage

verb (V650)
Nu se folosește la participiu, supin și timpurile compuse cu participiul.
Surse flexiune: DOOM 2
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • rage
  • ragere
  • ras
  • rasu‑
  • răgând
  • răgându‑
singular plural
  • ragi
  • rage
  • rageți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • rag
(să)
  • rag
  • răgeam
  • răsei
  • răsesem
a II-a (tu)
  • ragi
(să)
  • ragi
  • răgeai
  • răseși
  • răseseși
a III-a (el, ea)
  • rage
(să)
  • ra
  • răgea
  • rase
  • răsese
plural I (noi)
  • ragem
(să)
  • ragem
  • răgeam
  • raserăm
  • răseserăm
  • răsesem
a II-a (voi)
  • rageți
(să)
  • rageți
  • răgeați
  • raserăți
  • răseserăți
  • răseseți
a III-a (ei, ele)
  • rag
(să)
  • ra
  • răgeau
  • raseră
  • răseseră

651. adaoge

verb (VT651)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • adaoge
  • adaogere
  • adaos
  • adaosu‑
  • adăogând
  • adăogându‑
singular plural
  • adaoge
  • adaogeți
  • adăogeți-
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • adaog
(să)
  • adaog
  • adăogeam
  • adăosei
  • adăosesem
a II-a (tu)
  • adaogi
(să)
  • adaogi
  • adăogeai
  • adăoseși
  • adăoseseși
a III-a (el, ea)
  • adaoge
  • adăogea
  • adaose
  • adăosese
plural I (noi)
  • adaogem
(să)
  • adaogem
  • adăogeam
  • adaoserăm
  • adăoseserăm
  • adăosesem
a II-a (voi)
  • adaogeți
(să)
  • adaogeți
  • adăogeați
  • adaoserăți
  • adăoseserăți
  • adăoseseți
a III-a (ei, ele)
  • adaog
  • adăogeau
  • adaoseră
  • adăoseseră

652. alege

verb (VT652)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • alege
  • alegere
  • ales
  • alesu‑
  • alegând
  • alegându‑
singular plural
  • alege
  • alegeți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • aleg
(să)
  • aleg
  • alegeam
  • alesei
  • alesesem
a II-a (tu)
  • alegi
(să)
  • alegi
  • alegeai
  • aleseși
  • aleseseși
a III-a (el, ea)
  • alege
(să)
  • alea
  • alegea
  • alese
  • alesese
plural I (noi)
  • alegem
(să)
  • alegem
  • alegeam
  • aleserăm
  • aleseserăm
  • alesesem
a II-a (voi)
  • alegeți
(să)
  • alegeți
  • alegeați
  • aleserăți
  • aleseserăți
  • aleseseți
a III-a (ei, ele)
  • aleg
(să)
  • alea
  • alegeau
  • aleseră
  • aleseseră

653. merge

verb (V653)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • merge
  • mergere
  • mers
  • mersu‑
  • mergând
  • mergându‑
singular plural
  • mergi
  • mergeți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • merg
(să)
  • merg
  • mergeam
  • mersei
  • mersesem
a II-a (tu)
  • mergi
(să)
  • mergi
  • mergeai
  • merseși
  • merseseși
a III-a (el, ea)
  • merge
(să)
  • meargă
  • mergea
  • merse
  • mersese
plural I (noi)
  • mergem
(să)
  • mergem
  • mergeam
  • merserăm
  • merseserăm
  • mersesem
a II-a (voi)
  • mergeți
(să)
  • mergeți
  • mergeați
  • merserăți
  • merseserăți
  • merseseți
a III-a (ei, ele)
  • merg
(să)
  • meargă
  • mergeau
  • merseră
  • merseseră

654. toarce

verb (VT654)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • toarce
  • toarcere
  • tors
  • torsu‑
  • torcând
  • torcându‑
singular plural
  • toarce
  • toarceți
  • torceți-
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • torc
(să)
  • torc
  • torceam
  • torsei
  • torsesem
a II-a (tu)
  • torci
(să)
  • torci
  • torceai
  • torseși
  • torseseși
a III-a (el, ea)
  • toarce
(să)
  • toarcă
  • torcea
  • toarse
  • torsese
plural I (noi)
  • toarcem
(să)
  • toarcem
  • torceam
  • toarserăm
  • torseserăm
  • torsesem
a II-a (voi)
  • toarceți
(să)
  • toarceți
  • torceați
  • toarserăți
  • torseserăți
  • torseseți
a III-a (ei, ele)
  • torc
(să)
  • toarcă
  • torceau
  • toarseră
  • torseseră

654.1. soage

verb (VT654.1)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • soage
  • soagere
  • sos
  • sosu‑
  • sogând
  • sogându‑
singular plural
  • soage
  • soageți
  • sogeți-
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • sog
(să)
  • sog
  • sogeam
  • sosei
  • sosesem
a II-a (tu)
  • sogi
(să)
  • sogi
  • sogeai
  • soseși
  • soseseși
a III-a (el, ea)
  • soage
(să)
  • soa
  • sogea
  • soase
  • sosese
plural I (noi)
  • soagem
(să)
  • soagem
  • sogeam
  • soaserăm
  • soseserăm
  • sosesem
a II-a (voi)
  • soageți
(să)
  • soageți
  • sogeați
  • soaserăți
  • soseserăți
  • soseseți
a III-a (ei, ele)
  • sog
(să)
  • soa
  • sogeau
  • soaseră
  • soseseră

655. frânge

verb (VT655)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • frânge
  • frângere
  • frânt
  • frântu‑
  • frângând
  • frângându‑
singular plural
  • frânge
  • frângeți
  • frângeți-
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • frâng
(să)
  • frâng
  • frângeam
  • frânsei
  • frânsesem
a II-a (tu)
  • frângi
(să)
  • frângi
  • frângeai
  • frânseși
  • frânseseși
a III-a (el, ea)
  • frânge
(să)
  • frângă
  • frângea
  • frânse
  • frânsese
plural I (noi)
  • frângem
(să)
  • frângem
  • frângeam
  • frânserăm
  • frânseserăm
  • frânsesem
a II-a (voi)
  • frângeți
(să)
  • frângeți
  • frângeați
  • frânserăți
  • frânseserăți
  • frânseseți
a III-a (ei, ele)
  • frâng
(să)
  • frângă
  • frângeau
  • frânseră
  • frânseseră

656. sparge

verb (VT656)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • sparge
  • spargere
  • spart
  • spartu‑
  • spărgând
  • spărgându‑
singular plural
  • sparge
  • spargeți
  • spărgeți-
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • sparg
(să)
  • sparg
  • spărgeam
  • spărsei
  • spărsesem
a II-a (tu)
  • spargi
(să)
  • spargi
  • spărgeai
  • spărseși
  • spărseseși
a III-a (el, ea)
  • sparge
(să)
  • spargă
  • spărgea
  • sparse
  • spărsese
plural I (noi)
  • spargem
(să)
  • spargem
  • spărgeam
  • sparserăm
  • spărseserăm
  • spărsesem
a II-a (voi)
  • spargeți
(să)
  • spargeți
  • spărgeați
  • sparserăți
  • spărseserăți
  • spărseseți
a III-a (ei, ele)
  • sparg
(să)
  • spargă
  • spărgeau
  • sparseră
  • spărseseră

657. rupe

verb (VT657)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • rupe
  • rupere
  • rupt
  • ruptu‑
  • rupând
  • rupându‑
singular plural
  • rupe
  • rupeți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • rup
(să)
  • rup
  • rupeam
  • rupsei
  • rupsesem
a II-a (tu)
  • rupi
(să)
  • rupi
  • rupeai
  • rupseși
  • rupseseși
a III-a (el, ea)
  • rupe
(să)
  • ru
  • rupea
  • rupse
  • rupsese
plural I (noi)
  • rupem
(să)
  • rupem
  • rupeam
  • rupserăm
  • rupseserăm
  • rupsesem
a II-a (voi)
  • rupeți
(să)
  • rupeți
  • rupeați
  • rupserăți
  • rupseserăți
  • rupseseți
a III-a (ei, ele)
  • rup
(să)
  • ru
  • rupeau
  • rupseră
  • rupseseră

657.1. rumpe

verb (VT657.1)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • rumpe
  • rumpere
  • rumpt
  • rumt
  • rumptu‑
  • rumtu‑
  • rumpând
  • rumpându‑
singular plural
  • rumpe
  • rumpeți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • rump
(să)
  • rump
  • rumpeam
  • rumpsei
  • rumsei
  • rumpsesem
  • rumsesem
a II-a (tu)
  • rumpi
(să)
  • rumpi
  • rumpeai
  • rumpseși
  • rumseși
  • rumpseseși
  • rumseseși
a III-a (el, ea)
  • rumpe
(să)
  • rumpă
  • rumpea
  • rumpse
  • rumse
  • rumpsese
  • rumsese
plural I (noi)
  • rumpem
(să)
  • rumpem
  • rumpeam
  • rumpserăm
  • rumserăm
  • rumpseserăm
  • rumpsesem
  • rumseserăm
  • rumsesem
a II-a (voi)
  • rumpeți
(să)
  • rumpeți
  • rumpeați
  • rumpserăți
  • rumserăți
  • rumpseserăți
  • rumpseseți
  • rumseserăți
  • rumseseți
a III-a (ei, ele)
  • rump
(să)
  • rumpă
  • rumpeau
  • rumpseră
  • rumseră
  • rumpseseră
  • rumseseră

658. fierbe

verb (VT658)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • fierbe
  • fierbere
  • fiert
  • fiertu‑
  • fierbând
  • fierbându‑
singular plural
  • fierbe
  • fierbeți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • fierb
(să)
  • fierb
  • fierbeam
  • fiersei
  • fiersesem
a II-a (tu)
  • fierbi
(să)
  • fierbi
  • fierbeai
  • fierseși
  • fierseseși
a III-a (el, ea)
  • fierbe
(să)
  • fiarbă
  • fierbea
  • fierse
  • fiersese
plural I (noi)
  • fierbem
(să)
  • fierbem
  • fierbeam
  • fierserăm
  • fierseserăm
  • fiersesem
a II-a (voi)
  • fierbeți
(să)
  • fierbeți
  • fierbeați
  • fierserăți
  • fierseserăți
  • fierseseți
a III-a (ei, ele)
  • fierb
(să)
  • fiarbă
  • fierbeau
  • fierseră
  • fierseseră

659. suge

verb (VT659)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • suge
  • sugere
  • supt
  • suptu‑
  • sugând
  • sugându‑
singular plural
  • suge
  • sugi
  • sugeți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • sug
(să)
  • sug
  • sugeam
  • supsei
  • supsesem
a II-a (tu)
  • sugi
(să)
  • sugi
  • sugeai
  • supseși
  • supseseși
a III-a (el, ea)
  • suge
(să)
  • su
  • sugea
  • supse
  • supsese
plural I (noi)
  • sugem
(să)
  • sugem
  • sugeam
  • supserăm
  • supseserăm
  • supsesem
a II-a (voi)
  • sugeți
(să)
  • sugeți
  • sugeați
  • supserăți
  • supseserăți
  • supseseți
a III-a (ei, ele)
  • sug
(să)
  • su
  • sugeau
  • supseră
  • supseseră

660. frige

verb (VT660)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • frige
  • frigere
  • fript
  • friptu‑
  • frigând
  • frigându‑
singular plural
  • frige
  • frigeți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • frig
(să)
  • frig
  • frigeam
  • fripsei
  • fripsesem
a II-a (tu)
  • frigi
(să)
  • frigi
  • frigeai
  • fripseși
  • fripseseși
a III-a (el, ea)
  • frige
(să)
  • fri
  • frigea
  • fripse
  • fripsese
plural I (noi)
  • frigem
(să)
  • frigem
  • frigeam
  • fripserăm
  • fripseserăm
  • fripsesem
a II-a (voi)
  • frigeți
(să)
  • frigeți
  • frigeați
  • fripserăți
  • fripseserăți
  • fripseseți
a III-a (ei, ele)
  • frig
(să)
  • fri
  • frigeau
  • fripseră
  • fripseseră

661. coace

verb (VT661)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • coace
  • coacere
  • copt
  • coptu‑
  • cocând
  • cocându‑
singular plural
  • coace
  • coaceți
  • coceți-
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • coc
(să)
  • coc
  • coceam
  • copsei
  • copsesem
a II-a (tu)
  • coci
(să)
  • coci
  • coceai
  • copseși
  • copseseși
a III-a (el, ea)
  • coace
(să)
  • coa
  • cocea
  • coapse
  • copsese
plural I (noi)
  • coacem
(să)
  • coacem
  • coceam
  • coapserăm
  • copseserăm
  • copsesem
a II-a (voi)
  • coaceți
(să)
  • coaceți
  • coceați
  • coapserăți
  • copseserăți
  • copseseți
a III-a (ei, ele)
  • coc
(să)
  • coa
  • coceau
  • coapseră
  • copseseră

662. divide

(V662)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • divide
  • dividere
  • divizând
  • divizându‑
singular plural
  • divide
  • divideți
  • divideți-
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • divid
(să)
  • divid
  • divideam
a II-a (tu)
  • divizi
(să)
  • divizi
  • divideai
a III-a (el, ea)
  • divide
(să)
  • divi
  • dividea
plural I (noi)
  • dividem
(să)
  • dividem
  • divideam
a II-a (voi)
  • divideți
(să)
  • divideți
  • divideați
a III-a (ei, ele)
  • divid
(să)
  • divi
  • divideau

662.1. desfide

verb (V662.1)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • desfide
  • desfidere
  • desfidând
  • desfidându‑
singular plural
  • desfide
  • desfideți
  • desfideți-
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • desfid
(să)
  • desfid
  • desfideam
a II-a (tu)
  • desfizi
(să)
  • desfizi
  • desfideai
a III-a (el, ea)
  • desfide
(să)
  • desfi
  • desfidea
plural I (noi)
  • desfidem
(să)
  • desfidem
  • desfideam
a II-a (voi)
  • desfideți
(să)
  • desfideți
  • desfideați
a III-a (ei, ele)
  • desfid
(să)
  • desfi
  • desfideau

663. concede

verb (V663)
Nu se folosește la perf. s., m.m.c.p., part., forme compuse cu part.
Surse flexiune: DOOM 2
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • concede
  • concedere
  • concedând
  • concedându‑
singular plural
  • concede
  • concedeți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • conced
(să)
  • conced
  • concedeam
a II-a (tu)
  • concezi
(să)
  • concezi
  • concedeai
a III-a (el, ea)
  • concede
(să)
  • concea
  • concedea
plural I (noi)
  • concedem
(să)
  • concedem
  • concedeam
a II-a (voi)
  • concedeți
(să)
  • concedeți
  • concedeați
a III-a (ei, ele)
  • conced
(să)
  • concea
  • concedeau

663.1. accede

verb (V663.1)
Surse flexiune: DOOM 3
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • accede
  • accedere
  • acces
  • accedând
  • accedându‑
singular plural
  • accede
  • accedeți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • acced
(să)
  • acced
  • accedeam
a II-a (tu)
  • accezi
(să)
  • accezi
  • accedeai
a III-a (el, ea)
  • accede
(să)
  • accea
  • accedea
plural I (noi)
  • accedem
(să)
  • accedem
  • accedeam
a II-a (voi)
  • accedeți
(să)
  • accedeți
  • accedeați
a III-a (ei, ele)
  • acced
(să)
  • accea
  • accedeau

664. inflige

verb (VT664)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • inflige
  • infligere
  • infligând
  • infligându‑
singular plural
  • inflige
  • infligeți
  • infligeți-
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • inflig
(să)
  • inflig
  • infligeam
a II-a (tu)
  • infligi
(să)
  • infligi
  • infligeai
a III-a (el, ea)
  • inflige
(să)
  • infli
  • infligea
plural I (noi)
  • infligem
(să)
  • infligem
  • infligeam
a II-a (voi)
  • infligeți
(să)
  • infligeți
  • infligeați
a III-a (ei, ele)
  • inflig
(să)
  • infli
  • infligeau

665. protege

verb (V665)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • protege
  • protegere
  • protegând
  • protegându‑
singular plural
  • protege
  • protegeți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • proteg
(să)
  • proteg
  • protegeam
a II-a (tu)
  • protegi
(să)
  • protegi
  • protegeai
a III-a (el, ea)
  • protege
(să)
  • protea
  • protegea
plural I (noi)
  • protegem
(să)
  • protegem
  • protegeam
a II-a (voi)
  • protegeți
(să)
  • protegeți
  • protegeați
a III-a (ei, ele)
  • proteg
(să)
  • protea
  • protegeau

666. învoalbe

(V666)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • învoalbe
  • învoalbere
  • învolbând
  • învolbându‑
singular plural
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • învolb
(să)
  • învolb
  • învolbeam
a II-a (tu)
  • învolbi
(să)
  • învolbi
  • învolbeai
a III-a (el, ea)
  • învoalbă
  • învoalbe
(să)
  • învoalbă
  • învoalbe
  • învolbea
plural I (noi)
  • învolbeam
a II-a (voi)
  • învolbeați
a III-a (ei, ele)
  • învolb
(să)
  • învoalbă
  • învoalbe
  • învolbeau

666.1. învoalbe

verb (VT666.1)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • învoalbe
  • ‑nvoalbe
  • învoalbere
  • ‑nvoalbere
  • învolbând
  • ‑nvolbând
  • învolbându‑
  • ‑nvolbându‑
singular plural
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • învolb
  • ‑nvolb
(să)
  • învolb
  • ‑nvolb
  • învolbeam
  • ‑nvolbeam
a II-a (tu)
  • învolbi
  • ‑nvolbi
(să)
  • învolbi
  • ‑nvolbi
  • învolbeai
  • ‑nvolbeai
a III-a (el, ea)
  • învolbă
  • ‑nvolbă
(să)
  • învolbe
  • ‑nvolbe
  • învolbea
  • ‑nvolbea
plural I (noi)
  • învolbăm
  • ‑nvolbăm
(să)
  • învolbăm
  • ‑nvolbăm
  • învolbeam
  • ‑nvolbeam
a II-a (voi)
  • învolbați
  • ‑nvolbați
(să)
  • învolbați
  • ‑nvolbați
  • învolbeați
  • ‑nvolbeați
a III-a (ei, ele)
  • învolb
  • ‑nvolb
(să)
  • învolbe
  • ‑nvolbe
  • învolbeau
  • ‑nvolbeau

667. va

verb (VT667)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
singular plural
  • va
  • vă
  • vați
  • vareți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
a II-a (tu)
a III-a (el, ea)
  • va
plural I (noi)
a II-a (voi)
a III-a (ei, ele)

668. age

verb (VT668)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • age
  • agere
singular plural
  • agea
  • ageți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • agez
(să)
  • agez
  • ageam
a II-a (tu)
  • agezi
(să)
  • agezi
  • ageai
a III-a (el, ea)
  • agea
(să)
  • ageze
  • agea
plural I (noi)
  • agem
(să)
  • agem
  • ageam
a II-a (voi)
  • ageți
(să)
  • ageți
  • ageați
a III-a (ei, ele)
  • agea
(să)
  • ageze
  • ageau