DOOM³

Notă: Textul este preluat din DOOM³, coordonat de Ioana Vintilă Rădulescu, editat de Institutul de lingvistică din București.

I. CE E NOU ÎN DOOM³

Diferențele față de DOOM² – care nu reprezintă o reformă ortografică – sunt de ordin atât calitativ, cât și cantitativ. Principalele intervenții din Dicționar fie sunt normative, fie vizează conținutul și redactarea articolelor. Câteva dintre cele mai importante modificări operate în DOOM³ în raport cu DOOM² sunt prezentate și exemplificate^[1] în cele ce urmează.

1. Introducerea de articole

În DOOM³ sunt peste 3.600 de articole noi, marcate prin semnul + înaintea intrării de dicționar^[2].

Dintre elementele nou-introduse, unele sunt:

• abrevieri devenite cuvinte: +ARN;
• locuțiuni – adjectivale: +ce fel de; adverbiale: +șleau (pe ~); conjuncționale: +astfel că; interjecționale: +ei bine; prepoziționale: +stânga (în/la ~); pronominale: +cine știe ce/cine; numeroasele locuțiuni substantivale și mai ales verbale nu au putut fi consemnate în Dicționar decât cu titlu de exemple (majoritatea după GLRG) sau/și în măsura în care pun unele probleme: +bătaie de cap loc. s., +bate joc (a-și ~) loc. vb.;
• membri ai unor (mini)serii (astronime, denumiri ale instrumentelor muzicale și ale instrumentiștilor respectivi din orchestră – în „jargonul” profesional al acestora – și alți termeni muzicali, nume ale unor substanțe, ale zodiilor, ale zonelor geografice, termeni gramaticali ș.a.): +Rac (zodie), +Racul (constelație);
• nume proprii, în măsura^[3] în care au legătură cu substantive comune din DOOM³ și se scriu, se pronunță sau/și se comportă din punct de vedere gramatical diferit^[4] de acestea: coulomb (unitate de măsură) [ou pron. fr. u] (desp. cou-lomb) s. m., pl. coulombi; simb. C; +Coulomb (fizician francez) [pron. kulõ] s. propriu;
• omografe ale unui cuvânt-titlu existent: +marker² (genă) s. m.; +scăpăta¹ (a ~) (a apune), alături de marker¹ (creion) s. n.; scăpăta² (a ~) (a sărăci);
• paronime: +hiatus (discontinuitate), alături de hiat (lingv.);
• perechi de cuvinte scrise cu/fără cratimă ori/și cu literă mare/mică la inițială: +domnia-voastră (dumneavoastră) pr., alături de Domnia Voastră (înv.) loc. pr.;
• substantive feminine (în special nume de ocupații) atestate, dar încă rar folosite: +dramaturgă, alături de dramaturg;
• verbe cu valoare reflexivă sau/și impersonală, care implică și diferențiere semantică: +înnopta² (a se ~) „a se face noapte”, +revărsa² (a se ~) „a se răspândi”, alături de înnopta¹ (a ~) „a petrece noaptea”, revărsa¹ (a ~ ) (pop.) „a împrăștia”.

Cuvintele aflate în uzul actual, oral și scris, incluse în DOOM³ în plus față de DOOM² sunt în majoritate neologisme, inclusiv elemente din anumite terminologii (informatică, medicală etc.), care au dobândit în ultima vreme o circulație tot mai largă, chiar de ultimă oră, precum: +abord, +comorbiditate, +digitaliza (a ~), +informatiza (a ~). DOOM³ nu poate însă, evident, ilustra toată bogăția extraordinară a vocabularului limbii române de azi, care sporește continuu, astfel încât dicționarele nu pot ține pasul cu această dezvoltare.

Nu s-au introdus toate cuvintele rezultate automat din alte clase lexico-gramaticale (precum adverbe provenite din adjective sau participii, substantive din verbe la „infinitivul lung” și invers) sau prin derivare cu mijloace productive, ele putând fi oricând recreate.

În ceea ce privește cuvintele străine de diverse origini folosite actualmente în enunțuri românești, s-au adăugat mai ales elemente din engleză, care sunt utilizate tot mai frecvent, inclusiv în vorbirea curentă, chiar dacă unele au corespondente în limba română: +fake news, +take away. Dincolo de modă și de imitația facilă, multe dintre acestea denumesc realități noi, îmbogățesc limba cu sinonime și au adesea și avantajul conciziei și al univocității; pe de altă parte, ele prezintă anumite probleme de grafie, de pronunțare sau/și de comportament gramatical. Pentru a contracara excesul de anglicisme ar trebui să se elaboreze liste de termeni românești recomandați în locul acestor împrumuturi – întreprindere care nu se află însă printre menirile prezentului tip de dicționar. DOOM³ nefiind un dicționar explicativ, ele nu au putut fi însoțite de indicarea sensurilor, care trebuie căutate în alte surse.

S-au adăugat în DOOM³ și unele elemente depășind sfera limbii standard actuale, care sunt mai mult sau mai puțin frecvente sau cu privire la care s-au primit întrebări din public: +făloșenie (pop.), +găta (a ~) (reg.). Printre acestea se numără și o serie de cuvinte și expresii frecvente în vorbirea familiară, tot mai des întâlnite în spațiul public, ca +dus și întors (cu ~), +habarnist.

Includerea în DOOM³ a unor asemenea cuvinte și expresii nu echivalează cu recomandarea folosirii lor. Ea reflectă numai posibilitatea utilizării acestora în anumite contexte și are scopul de a consemna, pentru asemenea situații, scrierea, pronunțarea sau/și comportamentul lor gramatical considerate corecte, care interesează pe mulți vorbitori și față de care se fac adesea greșeli.

Pe de altă parte, unele cuvinte sau forme care nu se regăsesc în DOOM³ nu sunt neapărat greșite și se pot totuși întâlni/folosi în anumite tipuri de texte/situații.

2. Modificări normative

Normele ortografice, ortoepice și morfologice de bază nu au fost modificate în DOOM³; s-au făcut însă, punctual, unele recomandări normative noi. Cele peste 3.000 de intervenții care privesc într-un fel sau altul normarea cuvântului-titlu sau a unor forme din interiorul articolelor, dar și descrierea/interpretarea lor gramaticală (inclusiv adăugarea sau eliminarea formelor articulate, a unor forme flexionare sau a unor variante, modificarea reprezentării accentului la compuse ș.a.) sunt marcate (ca și în DOOM²) prin semnul ! înaintea intrării de dicționar^[5].

2.1 Tratamentul variantelor

Problemele cele mai complexe le-a pus tratamentul variantelor unor cuvinte-titlu și ale unor forme flexionare.

2.1.1. Reducerea variantelor

Cele mai ample modificări cu efect normativ efectuate în DOOM³ constau în eliminarea, la multe cuvinte sau forme, a unor variante, a căror prezență în număr mare era resimțită ca un neajuns de către utilizatori (lingviști și mai ales nelingviști, inclusiv profesioniști din edituri, învățământ, mass-media etc.). Toți utilizatorii sunt interesați să se indice precis, ca în dicționarele limbilor normate, cum trebuie să se scrie, să se spună și să se folosească din punct de vedere gramatical fiecare cuvânt sau formă.

Selecția variantelor s-a realizat după diverse criterii, enumerate aici în ordine alfabetică: concordanța cu anumite forme și reguli, etimologia, frecvența (criteriul cel mai important, dar neaplicat mecanic), tradiția. S-a apelat și la consultarea unor vorbitori – lingviști și nelingviști, inclusiv editori, elevi, profesori, redactori, specialiști din diverse domenii.

Prin reducerea semnificativă a numărului variantelor se corectează și imaginea asupra românei ca limbă insuficient normată, cele eliminate neîncadrându-se printre recomandările academice.

Aceasta nu înseamnă însă că folosirea variantelor care nu se regăsesc în DOOM³ ar fi total inacceptabilă: unele pot fi utilizate în anumite contexte și în diverse scopuri.

În DOOM³ se recomandă câte una singură dintre mai multe variante:

1. accentuale, ca: !acatist, !anost, !axilă, !colaps, !dihor, !intim, !mijloc^1-2, !penurie, !vector;
2. de formă, ca: !apocalipsă („sfârșitul lumii”), !ghimbir, !mănăstire, !percheziție, !sarsana, !tăieței;
3. flexionare, precum, la adjectivele ca !analog¹, numai formele cu alternanță, de tipul analoagă; la unele substantive feminine, câte o singură formă de GD sg. art. și de pl.: !îmbrăcăminte, g.-d. art. îmbrăcăminții; pl. îmbrăcăminți;
4. grafice: scrierea abrevierilor formate din litere mari numai fără puncte despărțitoare: !NATO, !ORL (dar, prin tradiție, cu puncte, a abrevierilor din latină P.S., P.P.S.);
5. lexico-gramaticale:
   • dintre variantele cu -a (considerate populare) și cele fără -a (socotite literare) ale unor adverbe sau pronume au rămas, în unele cazuri, ultimele: !nimic¹;
   • dintre diminutivele feminine (inanimate) în -ea/-ică s-au păstrat mai ales cele în -ică: !cărticică, !floricică, și, adesea, doar una dintre formele de GD sg. art. și de pl.: !legăturică, g.-d. art. legăturelei; pl. legăturele (formând paradigme neregulate);
   • dintre formele de feminin în -ea/-ică ale adjectivelor/substantivelor cu masculinul în -el s-au reținut numai cele în -ică: f. sprintenică, tinerică;
   • dintre formele de plural ale unor substantive neutre a rămas una singură: !lighean s. n., pl. ligheane;
   • dintre variantele de ind./conj. prezent ale unor verbe, conform tendinței din uzul actual, s-au eliminat formele cu augmentele -esc sau -ez, dar și unele fără acestea, păstrându-se numai: !bocăni (a ~) (să) bocăn, !rășchira (a ~) (să) rășchir, respectiv !ciocăni (a ~) (să) ciocănesc, !înveșmânta (a ~) (să) înveșmântez.

La neologisme, selecția a mers în sensul privilegierii variantelor în curs de adaptare și al unificării seriilor:

• dintre substantivele feminine în -a/-ă s-a optat în anumite cazuri pentru cele în -ă: !pumă;
• dintre substantivele neutre în -o/-ou, s-au păstrat în unele cazuri numai ultimele: !(anti)halou, !chimonou, !delcou;
• dintre variantele de plural ale termenilor medicali în -om, în acord cu uzul specialiștilor, au rămas numai cele în -oame: !mielom pl. mieloame.

Foste variante tratate în DOOM² în articole diferite au fost unificate sub una dintre forme: !bretea, reunind sensurile „detaliu de îmbrăcăminte” și „rețea feroviară sau rutieră” (în dauna formei etimologice, bretelă).

În același sens s-au tratat și cuvinte asemănătoare nou-introduse.

În cele câteva cazuri în care una dintre soluțiile recomandate în DOOM² nu s-a impus, s-a revenit la opțiunile anterioare: !corvoadă, !molibden, !muschetar.

În cazul elementelor nonstandard (învechite, populare, regionale, chiar familiare) și care nu se pot, practic, norma, reducerea variantelor după criterii precise este dificilă, dacă nu imposibilă. Ea s-a încercat totuși, parțial, la unele forme flexionare, precum GD art. sg. al unor substantive feminine terminate în -aică, -ică: !maică² (mamă) (înv., reg.), g.-d. art. maicii; !mămică (fam.), g.-d. art. mămicii.

Întrucât diversele considerente nu au înclinat hotărâtor balanța în favoarea uneia sau a alteia, în DOOM³ s-au păstrat totuși unele variante:

• ale unor cuvinte-titlu, la elemente literare, inclusiv la împrumuturi (relativ) recente neadaptate/adaptate: cocktail (engl.)/cocteil, pampas/(sp.) pampa s. n./s. f.
• ale unor forme flexionare (deși contestate de unii): g.-d. art. căpșunii/căpșunei, cireșii/cireșei; pl. căpșuni/căpșune, cireși/cireșe; g.-d. art. mass-mediei/mass-media;
• ale unor cuvinte-titlu sau forme flexionare la elemente care nu aparțin limbii literare: acum/(pop.; fam.) acuma; !mămucă (reg.), g.-d. art. mămucăi/mămuchii.

În ce privește despărțirea la capăt de rând a cuvintelor (semi)analizabile, variantele bazate pe structură sunt consemnate în continuare, după cele întemeiate pe pronunțare: idiostil (stil individual) (desp. -di-os-/-o-stil).

2.1.2. Schimbarea ordinii unor variante

În unele cazuri s-a schimbat ordinea de preferință a variantelor păstrate: !birui (a ~) (să) birui/(să)biruiesc, !germene/germen, !îngâmfa (a se ~) (să) mă îngâmf/(să) mă îngâmfez.

2.1.3. Adăugarea unor variante

În câteva situații s-au adăugat variante la unele cuvinte-titlu și, în consecință, la formele lor flexionare:

• la câteva cuvinte cu uzul oscilant s-a introdus câte o variantă (atestată în texte): !greier/greiere;
• la numele de ocupații în -logă: și varianta cu diftongare: !filologă (livr.)/ (co- locv.) filoloagă (cu completarea unor serii, chiar dacă deocamdată cu existență virtuală);
• la unele substantive feminine împrumutate în -a sau -ia (care dau impresia că ar fi articulate): și o variantă cu finala adaptată -ă, respectiv -ie, ca formă nearticulată: addenda (lat.)/adendă, !mass-media (engl.)/mass-medie, !salsa (sp.)/salsă;
• la anumite neologisme, alături de variantele cu păstrarea lui s etimologic: și cele, devenite uzuale, cu sonorizare (în spiritul evoluției care se impusese la alte cuvinte, ca bazin, viteză), în familiile lui disertație/ (colocv.) dizertație, disident/ (colocv.) dizident;
• varianta conservatoare, cu s, în familia lui !teozofie/(livr.) teosofie, după modelul lui filozofie/(livr.) filosofie.

La unele cuvinte s-au adăugat variante de forme flexionare:

• de plural (și de gen) la anumite substantive: !reactor s. n./s. m., pl. n. reactoare/m. reactori, !suport¹ (obiect) s. n./(tehn.) s. m., pl. suporturi/suporți (în concordanță cu tendința extinderii masculinului la termeni tehnici);
• cu augmentul -esc, -ez, conform tendinței, la verbe la care se dădeau numai forme cu sufix: !exceda (a), (să) exced/(să) excedez, !răzui (a ~), (să) răzuiesc/(să) răzui.

La unele substantive comune învechite, populare ori regionale s-au adăugat noi variante de GD sg. art. analitic cu lui (paralel cu păstrarea, dar uneori cu eliminarea unor forme sintetice) la substantive masculine terminate în -acă, -ică: !babacă (înv.; reg.), !bădică (reg.), !vlădică (înv.; pop.), g.-d. art. și: lui babaca, lui bădica, lui vlădica.

2.2. Modificarea altor norme

În DOOM³ s-au modificat, la mai multe cuvinte aflate în aceeași situație sau la cuvinte izolate, câteva norme ortografice sau/și ortoepice:

2.2.1. generalizarea atașării fără cratimă a articolului ~(u)l și a desinenței de plural -uri și la împrumuturile terminate în -y pronunțat ca un i (deoarece y este recunoscut ca literă a alfabetului limbii române): art. bodyul; pl. bodyuri; de altfel deja DOOM¹ recomandase scrierea pl. hobbyuri, sprayuri, whiskyuri;

2.2.2. grafii: !carismă;

2.2.3. pronunțarea cu diftong și despărțirea corespunzătoare a adjectivelor neologice terminate în -uu de tipul !ambiguu [guu pron. guaici e un u cu căciuliță ca la ă. N-amu] (desp. -guu), a adv. !în- continuu și a s. !reziduu (alături de care se păstrează, pe locul al doilea în ordinea preferințelor, variantele cu hiat);

2.2.4. scrierea cu literă mică a noilor pronume de politețe din seria +domnia-sa, în contrast cu locuțiunile pronominale din seria !Domnia Sa;

2.2.5. scrierea cu literă mare la toate componentele unor substantive proprii compuse: !Război Mondial (Primul/Al Doilea ~);

2.2.6. scrierea legată a unor compuse considerate sudate: !binevenit (oportun; agreat), !întrucâtva adv.

2.3. Completarea unor paradigme

La anumite cuvinte s-au adăugat forme flexionare, în măsura în care sunt justificate de sens și atestate în dicționare, pe internet sau în uz:

• forme de gen sau/și număr la adjective care erau considerate defective, exemplificându-le prin substantive pe care le pot determina: !alcalino-pământos adj. m. (piroxen ~), pl. alcalino-pământoși; f. alcálino-pământoasă (sticlă ~), pl. alcalino-pământoase; !retrovers adj. m. (+ s. n.: uter ~); f. retroversă (poziție ~), pl. retroverse; !viran adj. m. (+ s. n.: teren ~); f. virană (zonă ~), pl. virane;
• (cel mai frecvent) forme de plural la substantive compatibile cu ideea de pluralitate, uneori cu precizarea sensurilor la care apar, acordându-se atenție mai ales unificării, pe cât posibil, a unor (mini)serii care denumesc:
  • animale, plante: pl. lupii-bălții;
  • boli: (cazuri; forme) pl. angiocolite;
  • nuanțe de culori: pl. bejuri;
  • proceduri medicale: pl. rahianestezii, termoterapii;
  • produse variate și/sau porționabile: (porții; sorturi) pl. ginuri;
  • nativi dintr-o anumită zodie: pl. Săgetători;altele: pl. jacuzziuri.

Nu s-au înregistrat toate pluralele posibile, chiar dacă se pot întâlni/folosi în anumite contexte/situații.

2.4. Alte modificări

Alte intervenții asupra unor norme privesc:

• descrierea explicită ca (formal) articulate a unor substantive proprii, cu adăugarea, eventual, a formei nearticulate: !Anul Nou s. propriu m. art., neart. An Nou (~ fericit!); !Dobrogea s. propriu f. art., neart. Dobroge (întreaga ~): !Evul Mediu s. propriu n. art., neart. Ev Mediu (întunecatul ~). Cu observația că numele proprii (multe împrumutate) feminine, ca și cele comune, terminate la NA sg. în -a, care dau impresia că sunt articulate, admit, ocazional, forme nearticulate: România: Pentru noi e o singură Românie. Absența, respectiv prezența articolului la forma-tip distinge, printre altele, numele zodiilor de cele ale corpurilor cerești provenite de la același substantiv comun: +Arcaș (zodie) s. propriu m., !Arcașul (constelație) s. propriu m. art.;
• încadrarea lexico-gramaticală, și anume:
  • considerarea ca reflexive inerente a unor verbe care în DOOM² apăreau numai implicit ca active: !împletici (a se ~), !lăcomi (a se ~), !resemna (a se ~);
  • interpretarea drept cuvinte compuse și scrierea cu cratimă: !două-puncte, !punct-și-virgulă (semne de punctuație);
  • schimbarea calificării din numerale colective în pronume/adjective pronominale: !amândoi, !tustrei (descrierea lor morfologică fiind pusă în DOOM³ în concordanță cu GLRG);
• pronunțări modificate în serii: !bestseller (engl.) [er pron. ăr], !pulover [er pron. ăr];
• renunțarea la menționarea formei de plural articulat în -(le)le la substantivele feminine terminate la singular în -a, -ea și la plural în -le, de tipul cafelele, sofalele.

3. Intervenții care nu afectează norma

Modificările care nu privesc norma nu sunt marcate în Dicționar, fiind identificabile de cei interesați prin compararea cu DOOM².

Cele mai multe astfel de intervenții reprezintă adaosuri de informații la cele peste 6.500 de verbe (deoarece flexiunea verbală fusese prezentată în DOOM², ca și în DOOM¹, mai succint decât cea nominală), prin:

• adăugarea persoanei I la verbele personale (ca în majoritatea dicționarelor), deoarece, din indicarea numai a persoanei a III-a la verbe în DOOM¹, conservată în DOOM², nu reieșea dacă verbul este personal sau impersonal: abandona (a ~) vb., ind., conj. prez. 1 sg. (să) abandonez;
• adăugarea, alături de sincretismele caracteristice, a unor forme care pun diverse alte probleme (privind alternanțe fonetice, despărțirea la capăt de rând, mobilitatea accentului, scrierea cu cratimă): abrevia (a ~) (desp. a-bre-vi-a), ind. prez. 1 sg. abreviez (desp. -vi-ez), 3 abreviază, 1 pl. abreviem; conj. prez. 1 sg. să abreviez, 3 să abrevieze; ger. abreviind (desp. -vi-ind); abstrage (a ~), ind. prez. 1 sg. și 3 pl. abstrag, 3 sg. abstrage, imperf. 1 abstrăgeam; conj. prez. 1 sg. să abstrag, 3 să abstragă; ger. abstrăgând; part. abstras; apăsa (a ~), ind. prez. 1 sg. apăs, 2 sg. apeși, conj. prez. 1 sg. să apăs, 3 să apese; imper. 2 sg. afirm, apasă; resemna (a se ~), ind. prez. 1 sg. mă resemnez, 3 se resemnează; conj. prez. 1 sg. să mă resemnez, 3 să se resemneze; imper. 2 sg. afirm, resemnează-te; ger. resemnându-mă;

Alte intervenții:

• adăugarea unor abrevieri/coduri de monede/simboluri la sfârșitul unor articole: informatică abr. (fam.) info; balboa (moneda panameză) simb. B,B; leu (leu românesc [nou]) L (cod RON);
• adăugarea unor contexte pentru adjectivele invariabile/locuțiunile adjectivale și pentru cele care sunt și adverbe/locuțiuni adverbiale (și care, pentru economie, nu formează intrări separate, neavând forme flexionare distincte): mono adj. invar., adv. (discuri ~, a înregistra ~); pas (la ~) loc. adj., loc. adv. (mers ~, a merge ~);
• adăugarea unor exemple de expresii (dacă numărul celor în care intră cuvântul-titlu nu este prea mare): morțiu (în: a urla a ~/a fluiera a ~);adăugarea unor glosări, mai ales pentru justificarea semantică a pluralului: scorbut, (cazuri) pl. scorbuturi;
• adăugarea unor indicații de registru: abraș (reg.), sagace (livr.); pe baza volumelor DELR și DLR apărute după 2005, care aduc mai multe precizări, în DOOM³ s-a înlocuit la unele cuvinte mențiunea (pop.) cu aceea, mai exactă (reg.): căiță (reg.);
• aplicarea, convențională (cu excepția cazurilor în care a trebuit marcat accentul secundar), a principiului un cuvânt – un accent la cuvintele compuse (indiferent cum se scriu), inclusiv la nume proprii, notându-se numai accentul compusului (chiar când cade pe un component monosilabic), nu al fiecărui component^[6]: Alba Iulia, dacoromân, două-puncte, argint-viu, două sute;

Dar în locuțiuni și în grupuri de cuvinte, accentul este marcat la fiecare component plurisilabic: două puncte num. + s. n. pl.

• adăugarea pronunțării la pluralul cuvintelor la care nu este marcat accentul la cuvântul-titlu: PIB, pl. PIB-uri [pron. pibur^{i}]; T-shirt, pl. T-shirturi [pron. tișărtur^{i}];
• introducerea unor indicații de frecvență la forme flexionare: ravagiu s. n., (mai frecv.) pl. ravagii;
• semnalarea în Dicționar, potrivit cerințelor legale, a cuvintelor identificate ca mărci înregistrate: adidas® (încălțăminte);
• renunțarea la distincțiile de tipul anglicism – cuvânt englez: aftershave (engl.) [pron. aftărșei cu căciuliță ca ăiv], all right¹ (engl.) [pron. olrai cu căciuliță ca ăit].

4. Îmbunătățirea organizării informației

Pentru uniformizarea, pe cât posibil, a tratării locuțiunilor adjectivale și adverbiale s-a optat, convențional, pentru plasarea celor în care cuvinte semantic pline sunt precedate de prepoziții la locul alfabetic al întâiului cuvânt semantic plin care urmează după prepoziție: prim (de ~ ordin/rang) (chiar dacă și această soluție este discutabilă^[7]); rezultă astfel, de cele mai multe ori, o prezentare contrastivă, prin raportare la cuvinte înrudite.

Prin excepție, locuțiunile, foarte numeroase, care încep cu de-a (dintre care multe cuprind cuvinte/forme inexistente și independent: de-a-n boulea) au fost plasate toate la D.

S-a extins prezentarea contrastivă a unor reguli, precum scrierea cu literă mare la inițială a cuvintelor din componența unor denumiri cu statut de nume proprii, neintroduse ca intrări separate, ci incluse în paranteză la sfârșitul articolelor privitoare la numele comun corespunzător: luteran (dar: Biserica Luterană s. propriu f.).

S-a introdus termenul (desp. …) înaintea recomandărilor privind despărțirea la capăt de rând: efectua (a ~) (desp. -tu-a).

Când la un cuvânt se indică mai multe sensuri sau domenii, ele se despart prin virgulă sau punct-și-virgulă: !ablație (astr.; med.); aer (amestec de gaze; aspect; atitudine; obiect de cult), ajutaj (tub, duză).

5. Îmbunătățirea corelațiilor

În Dicționar s-a îmbunătățit și unificat transcrierea fonologică, prin folosirea consecventă a unor semne precum č, ğ, k, k' și prin marcarea devocalizării lui (pseudo) -i final: backgrounduri [pron. bekgraŭndurⁱ], campinguri [pron. kempingurⁱ], digesturi [pron. daĭğesturⁱ], EEG-uri [cit. eeg'eurⁱ].

S-au eliminat câteva cuvinte-titlu a căror includere în DOOM² era insuficient justificată: nume proprii cărora nu le corespunde un nume comun în Dicționar sau care nu pun probleme proprii de scriere ori de pronunțare: Appassionata, Asterix, Buftea.S-au corectat greșeli de bătaie^[8], omisiuni sau scăpări privitoare la cuvântul-titlu sau la forme flexionare (!nonstop, !roșiatic, !simediană) ori la despărțirea la capăt de rând; astfel, s-a păstrat numai despărțirea după pronunțare și s-a eliminat cea după structură la cuvintele din seria !decastil (templu cu zece coloane) sau din familia lui !folclor (întrucât elementele -stil „coloană” și folc- nu au existență independentă în limba română).

S-au revăzut integral, s-au adăugit considerabil și s-au reorganizat în parte secțiunile introductive și finale ale lucrării și s-a adus la zi bibliografia. S-a reelaborat capitolul despre despărțirea la capăt de rând și s-au tratat mai pe larg ori separat secțiunile privind conversia unor sisteme de scriere, literele și semnele diacritice, folosirea cu rol ortografic a unor semne de punctuație etc.

Nu s-a preluat secțiunea 6. Câteva norme morfologice din DOOM² (p. LXXXIX-XCVI), care a fost înlocuită cu 6. Câteva observații și recomandări.

S-au adăugat și ANEXE reunind câteva texte oficiale de referință.

II. CE S-A PĂSTRAT ÎN DOOM³ DIN DOOM²

În DOOM³ s-a păstrat aproape integral inventarul de cuvinte din ediția precedentă. Astfel, pe lângă cuvintele care aparțin limbii literare actuale (care se recunosc după faptul că nu sunt marcate prin restricții de uz) și sunt supuse normării academice, numeroase cuvinte care aparțin limbii române în ansamblu, dintotdeauna și de pretutindeni, marcate în special ca învechite, populare sau regionale, au fost păstrate din DOOM^1,2 deși nu se pot norma în același fel, dar pot fi folosite/întâlnite în diverse tipuri de texte sau pentru a produce anumite efecte.S-au conservat, de asemenea, în mare, structura secțiunilor introductive, precum și majoritatea principiilor și a convențiilor de redactare din corpul DOOM² enumerate acolo în NOTA ASUPRA EDIȚIEI (p. XI-XVII), care nu se reiau aici.

Dintre celelalte trăsături comune celor două ediții menționăm următoarele:

1. nu s-au eliminat, de regulă, cuvinte din DOOM²;
2. s-au păstrat, în general, formele flexionare la cuvintele învechite, populare și regionale, la care nu se pot aplica normele literare actuale;
3. se dau la locul lor alfabetic, cu trimitere la cuvântul-titlu corespunzător, numai formele gramaticale neregulate care erau semnalate și în DOOM²: sunt, suntem, sunteți v. fi¹;
4. se dau indicații orientative de registru (care nu trebuie absolutizate) la cuvinte-titlu (rar la forme flexionare), dar nu și la cuvintele aparținând unor limbaje de specialitate sau unor terminologii populare; se dau mai multe indicații la același cuvânt când privesc sensuri diferite sau când unele cuvinte se folosesc în mai multe registre;
5. se includ în același articol omonimele totale (deși reprezintă cuvinte diferite), pentru că au aceleași forme flexionare – DOOM³ fiind în primul rând un dicționar de forme –, glosate numai când au paronime (unul având un sens în plus): hialită (inflamație a ochiului; opal transparent; sticlă neagră); hialit (opal transparent; sticlă neagră);
6. se indică separat prima sau ultima vocală dintr-un cuvânt (chiar când se recomandă să se evite despărțirea lor), pentru a reflecta și silabisirea în rostirea sacadată: abducție (desp. -ți-e), auzi (a ~) (desp. a-u-);
7. nu se glosează omografele din clase lexico-gramaticale diferite: havan¹ adj. invar.; +havan² s. n.;
8. nu se indică pronunțarea la cuvintele care se scriu conform regulilor generale ale limbii române, cunoscute din școală și pentru care, din marcarea sau nu a accentului sau/și a despărțirii la capăt de rând, vorbitorii limbii române știu cum se rostesc, inclusiv când este vorba de diftongi sau de vocale în hiat;
9. nu s-au inclus separat anexele din DOOM¹, din care în DOOM³ un număr mai mare de elemente decât în DOOM² au fost introduse în lista de cuvinte la locul lor alfabetic sau menționate în STUDIUL INTRODUCTIV;
10. s-au păstrat, la despărțirea la capăt de rând a cuvintelor (semi)analizabile, variantele bazate pe structură, indicate după cele bazate pe pronunțare: idiostil (stil individual) (desp. -di-os-/-o-stil);
11. s-au păstrat variantele interjecțiilor, care nu se pot norma;
12. s-a păstrat o transcriere fonetică mai accesibilă utilizatorilor români decât apelul la toate semnele din Alfabetul fonetic internațional (v. tabelul Semne pentru indicarea pronunțării).

III. ELABORAREA DOOM³

DOOM² a fost elaborat de Cristiana Aranghelovici (literele Q-Z), Jana Balacciu Matei (literele E-L), Mioara Popescu (litera D), Marina Rădulescu Sala (literele M-P) și Ioana Vintilă-Rădulescu (literele A-C, secțiunile introductive, coordonarea și revizia).

DOOM³ a fost reelaborat de Cristiana Aranghelovici, Ioana Vintilă-Rădulescu și (parțial, în faza inițială) Marina Rădulescu Sala (care a făcut și observații la secțiunea Despărțirea la capăt de rând). Ele și-au revăzut propriile litere și pe cele datorate autoarelor care au ieșit din proiect (litera D a fost revizuită în principal de Marina Rădulescu Sala, literele E-M de Ioana Vintilă-Rădulescu, literele N-P de Cristiana Aranghelovici). Cristiana Aranghelovici s-a ocupat în mod special de documentare și de verificarea pe probleme, a elaborat prima formă a Bibliografiei, a citit de mai multe ori tot volumul și a făcut numeroase propuneri de completare și îmbunătățire. Ioana Vintilă-Rădulescu a coordonat și revizuit ediția, reelaborând principiile de redactare și de completare, convențiile tehnice, adăugirile și revizuirile sistematice, precum și secțiunile introductive și finale.

Referentelor științifice ale DOOM² – Monica Busuioc, Gabriela Pană Dindelegan, membru corespondent al Academiei Române, și Rodica Zafiu – li s-au adăugat pentru DOOM³ inițial Ana-Maria Barbu și Emanuela Timotin. Fiecare a primit spre analiză o porțiune echivalentă din Dicționar și tot Studiul introductiv. S-a apelat de asemenea la/s-au oferit să facă observații la DOOM³ Adina Dragomirescu (mai ales cu privire la transcrierea din Dicționar și la Studiul introductiv), Camelia Stan (cu atenție specială privind raportul rostire – scriere în tot Dicționarul) și Raluca Brăescu (pentru Studiul introductiv). Ion Giurgea a citit majoritatea cuvintelor la care este indicat statutul de element străin și a făcut observații.

Toți provin din Secția de filologie și literatură și din Comisia de cultivare a limbii ale Academiei Române, din Facultatea de Litere a Universității din București și din Institutul de Lingvistică „Iorgu Iordan – Alexandru Rosetti” al Academiei Române.

Adresăm în mod deosebit mulțumiri și lui Marian Bolea, redactor-șef la Partea a II-a – Dezbateri parlamentare – din Monitorul oficial al României, care a citit cu maximă atenție, pro bono, Studiul introductiv, făcând observații utile.

Exprimăm tuturor colegilor recunoștința noastră pentru osteneală și pentru sugestiile făcute. Prin observațiile punctuale ale unora, de care s-a ținut seama, DOOM³ a devenit într-un anume sens un fel de lucrare colectivă a Institutului. El a fost avizat de Consiliul științific al Institutului de Lingvistică „Iorgu Iordan – Alexandru Rosetti” și de Secția de filologie și lingvistică a Academiei Române.

Mulțumim tuturor persoanelor care ne-au transmis reacții la ediția precedentă sau ne-au oferit sugestii pe probleme punctuale și cerem scuze celor, prea numeroși, pe care nu i-am putut menționa.

Nu în cele din urmă, mulțumim Editurii Univers Enciclopedic Gold, în special directorului ei, Vlad Popa, pentru aportul la apariția și a DOOM³ în cele mai bune condiții.

Răspunderea pentru toate neajunsurile rămase revine, evident, autoarelor, și în primul rând coordonatoarei. Invităm pe toți utilizatorii la noi observații pe adresa [email protected].

21 iunie 2021

Cristiana Aranghelovici Ioana Vintilă-Rădulescu