adăpător, ~oare [At: (a. 1642) GCR I, 98/18 / Pl: ~i, ~oare / E: adăpa + -tor] 1-2 a Care (se) adapă. 3 a (Fig) Care satisface. 4 sf Loc în care se adapă vitele. 5 sf (Ccr) Jghiab sau vas care servește la adăpatul animalelor. 6 sf (Reg) Vas special din care se adapă albinele.