AGHIOS (pl. -ioase) sn. 1 ⛪ Cîntare de laudă la liturghie spre slava Sf. Treimi și care începe cu cuvintele „Sfinte Dumnezeule”; imnul triumfal sau cîntarea de biruință la liturghie, la care poporul răspunde „sfînt, sfînt, sfînt Domnul Savaot” ¶ 2 proverb familiar: a trage un ~, a trage (la) aghioase, a) a cînta tare, mai ales cu glas monoton; b) a sforăi, a horcăi tare în somn: de veselie, trase niște aghioase c’un glas tîrît de amuți gălăgia șezătoarei (DLVR.); tu, gogimite flăcău în putere, să-i tragi la aghioase, și eu... să moțăiu deșteaptă (CAR.); i-a cîntat popa ~ul, a murit [gr. άγιος].