AGRAR, -Ă, agrari, -e, adj. Care se referă la proprietatea funciară și la problemele politice, juridice, economice etc. legate de această proprietate. Lege agrară. ◊ La chemarea partidului, poporul nostru a zdrobit manevrele reacțiunii grupate în jurul regelui, a adus la putere un guvern democratic în care clasa muncitoare avea rolul conducător, a înfăptuit transformări agrare revoluționare. LUPTA DE CLASĂ, 1953, nr. 3-4, 32. ◊ Reformă agrară = reformă prin care marile latifundii moșierești sînt expropriate și împărțite țăranilor muncitori fără pămînt sau cu pămînt puțin. Noul guvern [constituit la 6 martie 1945] n-a avut decît să legifereze, din primele zile, reforma agrară, a cărei aplicare începuse de fapt cu cîteva săptămîni înainte, prin lupte revoluționare. GHEORGHIU-DEJ, ART. CUV. 273. Problemă (sau chestiune) agrară = problema căilor de dezvoltare a agriculturii și a raporturilor de clasă la sate. În regiunile cu naționalități conlocuitoare, rezolvarea problemei agrare se agrava și se împletea [după reforma agrară din 1921] cu asuprirea națională crescîndă a maselor poporului. GHEORGHIU-DEJ, ART. CUV. 267. Țară agrară = țară care își sprijină economia în special pe producția agricolă. Împletirea crizei industriale [din 1929-1933] cu criza agrară a atins grav toate țările agrare și semiagrare. IST. R.P.R. 567.