AMBIȚIONA, ambiționez, vb. I. Tranz. A deștepta în cineva ambiția. ♦ Refl. A se strădui să realizeze un plan, să întreacă pe cineva, să obțină succese, glorie etc. ♦ Refl. A se încăpățîna. ♦ (Înv.) A rîvni. Boierii... începură a ambiționa domnia (NEGRUZZI). [Pr.: -ți-o-] – Fr. ambitionner.