ANGHINARE¹, anghinare, s. f. Plantă erbacee medicinală cu tulpină subțire și dreaptă, cu frunze mari, crestate, de culoare verde-albicioasă pe dos, cu flori roșii-violacee învelite în solzi cărnoși comestibili (Cynara scolymus). – Din ngr. ankinára.^[1] modificată

anghinare sf [At: POP, ap. HEM 1200 / V: -ghinar, -ghenar, -ghenariu sm, -ră, -ghen-, -ghenară / E: ngr νγρ ὰγχινάρα] (Bot) 1 Plantă erbacee spinoasă, din familia compozitelor, cu frunze mari, spinoase și flori roșii-violacee, originară din regiunea mediteraneană și cultivată ca plantă culinară pentru solzii cărnoși și receptaculul floral care sunt foarte pufoși (Cynara scolymus). 2 (Îc) ~ră-sălbatică Scai măgăresc. 3 (Îc) Anghenare-mică Bardon. 4 (Îc) -a-oilor Plantă erbacee din familia compozitelor, cu rizomul gros, flori galben-aurii, reunite într-un capitul; crește prin pășunile regiunii alpine prin iulie-august (Hypochaeris uniflora).

ANGHINARE, ANGHINARĂ (pl. -are) sf., Mold. ANGHINAR sm. 🌿 Plantă ierboasă cu frunze mari spinoase de culoare verde-albicioasă și cu flori roșii-violacee, învelită de solzi membranoși și cărnoși la bază; e cultivată pentru solzii cărnoși ce constitue o excelentă legumă (Cynara scolymus) (🖼 130) [ngr. αγχιναρα].

ANGHINARE s. f. Plantă erbacee medicinală cu tulpină subțire și dreaptă, cu frunze mari crestate, de culoare verde-albicioasă pe dos, cu flori roșii-violacee învelite în solzi cărnoși comestibili (Cynara scolymus). – Din ngr. ankinára.

ANGHINARE, anghinări, s. f. Plantă erbacee spinoasă, din familia compozeelor, cultivată pentru solzii cărnoși ai învelișului inflorescenței, care sînt comestibili ca și miezul (Cynara scolymus). Foicică d-anghinare, Cît mi-e Argeșul de mare, Haz ca Săbărelul n-are. La HEM.

ANGHINARE s. f. Plantă erbacee spinoasă cultivată pentru inflorescența sa, care este, în parte, comestibilă (Cynara scolymus). – Ngr. ankinara.

ANGHINARE f. Plantă erbacee cu frunze mari, spinoase, cu flori roșii-violete, care este folosită în alimentație și în industria farmaceutică. [G.-D. anghinarei] /<ngr. ankinára

anghináre f., pl. ărĭ (ngr. anginára, d. vgr. kinára; turc. enginar). O plantă culinară din familia compuselor (cinara scólymus). Înainte de a se deschide, floarea eĭ are aspectu uneĭ bombe cu solzĭ. Aceștĭ solzĭ îs bunĭ de mîncat.

anghenar sm vz anghinare

anghenare sf vz anghinare

anghenariu sm vz anghinare

anghinar sn vz anghinare

anghinară sf vz anghinare

anghinară f. plantă culinară, constitue o excelentă legumă (Cynara scolymus). [Gr. mod. ANKINÀRA].

anghinare s. f., g.-d. art. anghinarei; pl. anghinare

!anghinare s. f., g.-d. art. anghinarei; pl. anghinare

anghinare s. f., g.-d. art. anghinarei

anghinare, pl. anghinări

ANGHINARE s. (BOT.; Cynara scolymus) (rar) scolim, (reg.) carciofoi.

ANGHINARE s. (BOT.; Cynara scolymus) (rar) scolim, (reg.) carciofoi.

anghinară (-re), s. f. – Plantă erbacee medicinală. – Mr. anghinare. Ngr. ἀγϰινάρα (Lokotsch 565; Gáldi 148); cf. tc. enginar, alb. hinarë, bg. anginár.