APROVIZIONA, aprovizionez, vb. 1. Tranz. A prevedea un sector al vieții economice cu materii prime sau cu mărfuri de consum; a asigura din timp cele necesare satisfacerii nevoilor materiale, a procura materiale sau provizii. [Industria] aprovizionează satul cu mărfuri industriale de consum individual – țesături, îmbrăcăminte, încălțăminte, articole de uz casnic și altele. GHEORGHIU-DEJ, GOSP. AGR. 31. ◊ Refl. Lumea se aprovizionează pentru iarnă. ◊ Chemindu-i sub steaguri, principele [Ion-vodă cel Cumplit] îi înștiință de mai nainte de numărul zilelor pentru care trebuie să se aprovizioneze cu hrană. HASDEU, I. V. 80. ♦ (Cu privire la unele arme de foc) A încărca magazia armei cu cartușele care urmează a fi apoi introduse de acolo în țeavă. – Pronunțat: -zi-o-.