Definiția cu ID-ul 416928:
Dicționare etimologice
Explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.
batalama (-ale), s. f. – Adeverință, titlu, diplomă. – Var. patalama. Mr. bătălămă. Tc. batalama „act de anulare” (cf. batal), de unde și bg. batallama „anulare” (Șeineanu, II, 41; Roesler 588). Se folosește cu nuanță ironică.[1]
- Var. patalama (după def. din DEX, NODEX, Dicționarul ortografic și Sinonime). — blaurb.