Definiția cu ID-ul 536251:
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
BEATIFICA, beatific, vb. I. Tranz. (În biserica romano-catolică) A trece o persoană decedată, care a dus o viață evlavioasă, pe prima treaptă a sfințeniei. [Pr.: be-a-] – Fr. béatifier (lat. lit. beatificare).