beci, beciuri, s.n. Carceră, arest, închisoare. ■ (top.) Beci, numele capitalei Austriei, Viena: „Hai, mândră, să mă petreci, / Numai până acolo-n Beci” (Bârlea, 1924: 101). ■ (onom.) Beci, nume de familie în jud. Maram. – Din tc. (cuman.) beč „loc întărit, fortificat” (Șăineanu, Pușcariu, Frățilă); cuvânt oriental care s-a păstrat și în numele vechi al Vienei (DER).