Definiția cu ID-ul 574630:
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
bungét n., pl. urĭ și e (alb. bunk, art. bungu, stejar). Pădure foarte deasă, desiș: s’a dus până ce s’a pierdut pin bungeturile din marginea păduriĭ (Sadov. VR. 1906, 10, 487), în marginea poieniĭ, ĭeșit din bunget (tot el, Univ. 19 April 1913, 1, 8). V. sihlă.