Definiția cu ID-ul 839315:
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
BUTAȘ, butași, s. m. Porțiune de lăstar, de rădăcină sau de frunză, detașată de planta-mamă care, în condiții favorabile, produce rădăcini, formând o nouă plantă. – Din magh. bujtás.