Definiția cu ID-ul 1273774:
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
butuci vb. IV. tr. (mai ales în Ev. Med.; compl. indică picioarele, mîinile sau gîtul unui arestat sau ale unui prizonier) A băga în butuci. Picioarele nu se mai mișcară, ca și cînd ar fi fost butucite (ISP.). • prez. ind. -esc. /butuc + -i.