bătút, -ă adj. Lovit, agitat: bătut de vînturĭ, (și fig.) bătut de gîndurĭ. Bătăturit, călcat, netezit: drum bătut. Țesut des: pînză bătută. Ornat: bătut cu pietre scumpe. Stricat, vătămat: vie bătută de brumă, boĭ bătuțĭ de jug. Fig. Nenorocit, pedepsit: om bătut de Dumnezeŭ. Bătut la cap, smintit. Berbec bătut, batal. Un franc bătut, un franc într’o singură monetă, în opoz. cu: un franc mărunte saŭ mărunțele (adică în parale mărunte). Munt. Lapte bătut (de unde și bg. batut), chișleag, laptele rămas după luarea smîntîniĭ și bătut.