CARBON s.n. Metaloid tetravalent care se găsește în natură sub formă de grafit, în cărbunii de pămînt etc. ◊ Hîrtie carbon = hîrtie avînd pe una dintre fețe un strat subțire de substanță colorată, care permite copierea unui text, a unui desen etc. pe mai multe foi. [< fr. carbone, cf. lat. carbo – cărbune].