CASTANĂ, castane, s. f. Fructul castanului, de formă rotundă, cu coaja tare de culoare cafenie, închis pînă la maturitate într-un înveliș țepos. Frunză verde trei castane. SEVASTOS, C. 112. ◊ Expr. A scoate castanele din foc (sau din spuză) cu mîna altuia = a se folosi de ajutorul altuia pentru a îndeplini, în folosul propriu, un lucru primejdios sau riscat. M-am făcut soldat, voluntar; am fost în Serbia; am văzut că noi ne batem și murim, iar cei mari scot din spuză castane cu miinile noastre. CONTEMPORANUL, VII 49.