ceardac (cerdac) n. 1. od. balcon la casele domnești și boierești: șezi toată ziua în cerdac de tragi ciubuc Al.; 2. azi, pridvor la casele țărănești, unde se doarme vara: orice casă țărănească are un ceardac și un hambar; 3. post de observațiune la țară: foișor sau pod de scânduri pe patru furci înalte, spre a vedea la o mare depărtare; 4. tinda unei mori de vânt. [Turc. ČARDAK, lit. patru stâlpi].