ceasornic sn [At: LET. II, 202/34 / V: ces~ / Pl: ~ice / E: bg часорник] 1 Ceas (47). 2 (Îs) ~ul casei (sau ~ de casă, ori ~ morții) Ticăit ca ceasul care se crede că se aude în perete sau în lemnărie Cf șarpele casei, știma casei. 3 (Îs) ~ul casei Gospodină bună care conduce treburile cu regularitatea unui ceasornic Si: cheia casei. 4 (Îs) ~ de pontaj Ceasornic special pus la poarta de intrare într-o uzină, întreprindere etc., pentru a imprima, pe fișele muncitorilor, ora intrării și ieșirii. 5 (Bot) Plantă agățătoare cu flori albe, trandafirii și albăstrii (Passiflora cocrulea).