CERCURELE s. n. pl. Cerculețe. Peste apa limpede ca lacrima se apleacă sălcii pletoase. Frunze galbene cad din cînd în cînd, însemnind pe luciu puncte și cercurele. SADOVEANU, O. III 242. La Galați... se ducea Lăsînd... Pe luciul apelor Vălurele ușurele Și vîrteje-n cercurele. ALECSANDRI, P. P. 136.