CHELTUI, cheltuiesc, vb. IV. Tranz. 1. A întrebuința bani pentru a cumpăra sau a plăti ceva; (cu sens peiorativ) a risipi, a irosi. Și-a cheltuit o bună parte din salariu. ▭ Cine trece, se oprește... Bea vin, punga-și cheltuiește. ALECSANDRI, P. P. 347. 2. Fig. (Cu privire la energie, putere, timp etc.) A întrebuința, a consuma, a folosi. Pentru a stabili normele alimentare, trebuie să știm cîtă energie cheltuiește organismul în 24 de ore. ▭ Stătuse noaptea pînă tîrziu ca să-și scoată timpul cheltuit cu garda. V. ROM. noiembrie 1953, 131. În anii 1902-1904 muncitorii au cheltuit multă energie în lupta pentru cucerirea comitetelor corporațiilor. IST. R.P.R. 456. ◊ Refl. pas. Expansiunea forțelor psihice, neputîndu-se cheltui în afară, se va concentra înăuntru. GHEREA, ST. CR. II 298. ♦ Refl. (Franțuzism, despre oameni) A-și consuma, a-și risipi forțele intelectuale sau fizice. Uite Spallazini cum se cheltuiește și se agită. CAMIL PETRESCU, T. II 191.