chibzuială sf [At: ALECSANDRI, T. 119 / V: ~ipz~ / Pl: ~ieli și (înv) ~le / E: chibzui + -eală] 1 Gând. 2 Plan. 3-4 (Îljv) Cu (chip și) ~ (În mod) chibzuit, prudent. 5-6 (Îal) (În mod) înțelept. 7 (Pop; îlv) A sta la ~ A sta pe gânduri, la îndoială Si: a se codi, a șovăi (înv) a se sili. 8-9 (Pfm; îe; îlav) (A fi) de bună ~ (A fi) cumpănit, chibzuit, așezat. 10 (Pop; îae) A avea o dreaptă judecată. 11-12 (Îljv) Fără ~ (În mod) necugetat.