CIVILIZAȚIE, civilizații, s. f. Nivel de dezvoltare a societății și a culturii materiale atins de o formație social-economică; starea vieții sociale, economice și culturale a unui popor sau a unei epoci. Civilizația antică. ▭ Astăzi întreaga lume recunoaște că, prin lupta sa plină de abnegație, poporul sovietic a salvat civilizația Europei de pogromiștii fasciști. Acesta este marele merit al poporului sovietic în fața istoriei omenirii. STALIN, M. RĂZB. 146. E interesant cum zugrăvește Alecsandri coliziunea dintre «civilizația» claselor de sus... și viața și spiritul poporului de la țară. IBRĂILEANU, SP. CR. 149. – Pronunțat: -ți-e.