COMPARAȚIE, comparații, s. f. 1. Alăturare a două sau a mai multor lucruri, ființe sau fenomene, cu scopul de a stabili asemănările sau deosebirile dintre ele; asemănare, comparare. V. confruntare, paralelă. Convingătoare [pentru superioritatea sistemului economic socialist] este următoarea comparație. În timp ce Uniunea Sovietică, în cei 35 de ani de existență a Puterii Sovietice, și-a sporit producția de 39 de ori, Anglia, pentru o creștere analogă a producției, a avut nevoie de 162 de ani. GHEORGHIU-DEJ, C. XIX 14. ◊ Termen de comparație = cuvînt, expresie sau noțiune care servește pentru a compara ceva. Grad de comparație = formă pe care o ia adjectivul și unele categorii de adverbe pentru a arăta, măsura mai mare sau mai mică în care un substantiv sau un verb posedă însușirea sau caracteristica exprimată de acel adjectiv sau adverb. Adjectivul are trei grade de comparație. ◊ Expr. În comparație cu... = comparativ, față de... A nu suferi comparație = a fi mai presus de orice alt obiect cu care ar putea fi comparat. 2. Figură de stil care constă în alăturarea a două obiecte, persoane, acțiuni etc. pe baza unor însușiri comune. – Pronunțat: -ți-e. – Variantă: (învechit) comparațiune (ODOBESCU, S. III 30) s. f.