creț, creață, adj. – 1. Răsucit, buclat, încrețit: „Bată-vă morțî, flori creță, / Cum horem în tinereță” (Bilțiu, 2006: 53). ♦ (onom.) Creț, Creța, Crețan, Creți, Crețiu, Crețu, nume de familie (230 de persoane cu aceste nume, în Maramureș, în 2007); poreclă frecventă. 2. Încrețit, zbârcit. 3. În expr. apă creață = apă amestecată cu sânge. ♦ Atestat sec. XV (Mihăilă, 1974). – Et. nec. (DEX, MDA); termen autohton (Russu, Brâncuș).