CUVÎNT s. 1. termen, vorbă, (livr.) verb, vocabulă, (pop.) zicere, (reg.) boace, (înv.) glas, grai, limbă, parolă, vorbire, voroavă. (Un ~ nou intrat în limbă.) 2. cuvînt imitativ = onomatopee. 3. (la pl.) text. (Melodie fără ~.) 4. conferință, (înv.) prelegere. (În ~ său a dezbătut...) 5. alocuțiune, cuvîntare, discurs, (pop.) vorbă, vorbire, (înv.) voroavă, (fam. și ir.) logos. (Un ~ în fața unui public cald.) 6. (BIS.) cazanie, omilie, predică, (înv.) chiriacodromion, didahie, poucenie, predicare, predicație, propovedanie, carte cu învățătură. (În ~ preotului...) 7. intervenție. (~ său la ședință a fost oportun.) 8. cuvînt introductiv = introducere, prefață, cuvînt înainte, (livr.) preambul, (înv.) introducție, precuvîntare, predoslovie, preludiu, procuvîntare, (grecism înv.) proimion (~ la o carte); cuvînt înainte = introducere, prefață, cuvînt introductiv, (livr.) preambul, (înv.) introducție, precuvîntare, predoslovie, preludiu, procuvîntare, (grecism înv.) proimion. (~ la un studiu.) 9. afirmație, declarație, mărturisire, relatare, spusă, vorbă, zisă, (livr.) aserțiune, propoziție, (astăzi rar) parolă, voroavă, (fig.) gură. (Nu te lua după ~ lui.) 10. angajament, asigurare, făgăduială, făgăduință, legămînt, promisiune, vorbă, (astăzi rar) parolă, (înv. și reg.) juruită, (reg.) făgadă, (Transilv.) făgădaș, (Mold.) juruință, (înv.) promitere, sfătuit, (turcism înv.) bacalîm. (Nu și-a ținut ~.) 11. glas, grai, gură, voce, (livr.) verb, (pop.) limbă, (reg.) boace, (înv.) rost. (Încă nu i-am auzit ~.) 12. motiv, pretext, (înv.) chip. (Sub ~ că...)