CÎTEODATĂ adv. Din timp în timp, cînd și cînd, uneori. Lupi și alte dihănii mi-au ieșit înainte cîteodată, dar nu le-am făcut nemica. CREANGĂ, P. 119. Mama-mi spune cîteodată, de-o întreba: a cui-s, mamă? «Zburătoru-ți este tată și pe el Călin îl cheamă». EMINESCU, O. S4. Prin aer cîteodată se văd trecînd în zbor Lungi cîrduri de corbi negri cu zvon croncănitor. ALECSANDRI, P. 341. – Pronunțat: -teo-.