călcâiáș sn [At: CREANGĂ, P. 20 / V: (Mol) -căiéș / P: -câ-iaș / Pl: -e / E: călcâi + -aș] 1-2 (Șhp) Călcâi (1) (mic) Si: călcâior (1-2). 3 (Bot; mpl) Numele unei ciuperci „care se fac toamna, pe mijlocul crângului, rotate, de mărimea farfuriei, albe, știrbe de o parte”, nedefinită mai îndeaproape.