DEGRABĂ adv. 1. Repede, iute, la repezeală. Mai degrabă-nainte, că pierdem vremea degeaba. CARAGIALE, O. III 41. Și-n treacăt o cuprinse lin într-un ungher degrabă. EMINESCU, O. I 174. Degrab’ puse voinicul mîna pe arc. ODOBESCU, S. III 180. 2. Curînd, devreme, de timpuriu. De-aș ajunge mai degrabă în tîrg, zise Prepeleac, să scap de rîia asta. CREANGĂ, P. 42. Să trăiți, și să vă vedeți țara cît mai degrabă! ALECSANDRI, T. II 39. Ieri numai am venit, și mîne mă duc. – Cum! așa degrabă ne lași? NEGRUZZI, S. I 39. ◊ Expr. Mai degrabă = mai ușor, mai curînd. Ian, auzi-l, mai degrabă i-ai putea strîmba fălcile, decît vorba. CREANGĂ, P. 164. Să mă întorc? Mai degrabă își va întoarce Dunărea cursul îndărăpt. NEGRUZZI, S. I 139.