disociere sf [At: IOANOVICI, TEHN. 38 / P: ~ci-e~ / V: (rar) ~iare / Pl: ~ri / E: disocia] 1 (Chm) Disociație (1). 2 (Flz) Rupere a unității și a echilibrului dintre al doilea și primul sistem de semnalizare, pe de o parte, și primul sistem și activitatea centrilor subcorticali, pe de alta. 3 (Fig) Despărțire în părți componente.