dominare sf [At: C. PETRESCU, Î. I, 11 / Pl: ~nări / E: domina] 1 Ținere sub influență sau sub stăpânire. 2 Ascundere a sentimentelor Cf domina (2). 3 Întrecere a lucrurilor și a ființelor înconjurătoare prin înălțime. 4 Impunere prin număr, intensitate sau putere. 5 Impunere în fața adversarului (într-o întrecere sportivă).