duritate sf [At: IBRĂILEANU, A. 110 / Pl: ~tăți / E: fr dureté, lat duritas, -atis] 1 Calitatea, însușirea de a fi dur (1). 2 Proprietate a unui material prin care se exprimă gradul de rezistență la zgâriere, străpungere, deformare. 3 Proprietate a unei ape de a conține săruri (de calciu și magneziu) peste limita admisă pentru o apă potabilă sau industrială. 4-5 (Atitudine, gest, vorbă plină de) asprime. 6 Brutalitate.^[1] modificată