Definiția cu ID-ul 444908:
Dicționare etimologice
Explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.
enorie (enorii), s. f. – Parohie. – Mr. enurie. Ngr. ἐνορία. Sec. XVIII (Gáldi 180). – Der. enoriaș, s. m. (persoană care ține de o parohie); enorit, s. m. (înv., enoriaș), din ngr. ἐνορίτης.