fașă sf [At: BIBLIA (1688) 432² / V: ~șe, (nob, refăcut după pl fașuri) fașură / Pl: feșe, (pop; rar) făși, feși, (înv) fași, fașuri, fășuri / E: ml fascia] 1 Bucată lungă și îngustă de pânză cu care se înfășoară ceva. 2 Bucată lungă și îngustă de pânză cu care se înfășoară (peste scutece) copiii mici Si: (reg) fâșie (1), (reg; rar) fâșie (4). 3 (Pop; pex) Totalitate a obiectelor de îmbrăcăminte cu care este învelit sugarul. 4 (Reg) Ștergar sau bucată de pânză albă cu care se învelește copilul scos din cristelniță, la botez Cf crijmă¹ (1). 5 (Înv; fig) Copilărie (1). 6 (Îvr; fig) Sugar. 7 (Îlav) Din (sau în) ~ (De) pe vremea când era copil mic. 8 (Pex; îal) De când seștie. 9 (Pex; îal) De la început. 10 (Îe) A fi abia ieșit din ~ A fi foarte tânăr, încă copil. 11 (Pop; îe) De la ~ la barbă albă Toți, fără excepție. 12 (Pop; pan; șîs ~șa alunei) Membrană care învelește aluna. 13 Fâșie lungă și îngustă (de tifon) cu care se bandajează rănile. 14 (Reg) Compresă.