FILALIU s. n. (Învechit) Pînză foarte fină și subțire, din care se făceau șervete, cămăși etc. Tînăra fecioară se arătă cu conciul semănat cu diamanturi, cu aburosul zovon de filaliu. ODOBESCU, S. A. 93. Pînza mesei și șervetele erau de filaliu țesute în casă. NEGRUZZI, S. I 151.