grămadă [At: BIBLIA (1688), 153/34 / Pl: ~mezi, (înv) ~măzi / E: vsl грамада] 1 sf Cantitate mare de obiecte sau materiale strânse la un loc (în dezordine). 2 av În cantitate mare, formând o grămadă. 3 sf (Pfm; îlav) Cu ~da Mult. 4 sf (Îal) În număr mare. 5 sf (Pfm; îl) O ~ de Foarte mult (mulți, multe). 6 av (Pfm; îe) A cădea (sau a se prăbuși) ~ A se prăbuși la pământ (în nesimțire). 7 av (Pfm; îe) A da (sau a face, a pune etc pe cineva) jos ~ A doborî. 8 sf (Pfm; pex; îal) A omorî. 9 sf Mulțime de ființe. 10 sf (Spc) Îngrămădire de jucători, la rugby Si: meleu. 11 sf (Buc) Totalitatea locuitorilor unei comune.