jefuit², -ă adj. 1 (despre oameni) deposedat, despuiat, prădat², spoliat, <înv. și reg.> jerpelit, <arg.> globit, golit². Bătrânii jefuiți caută dreptatea în justiție. 2 (despre oameni) extorcat, jecmănit, <reg.> jăpcănit, <fig.> jumulit, jupuit². 3 (despre instituții, clădiri, mobile, obiecte etc. încuiate sau închise) devalizat, devastat, prădat², <arg.> șplinguit. Casa jefuită a fost cercetată de poliție. 4 (despre bunuri, obiecte posedate de cineva) prădat², răpit². Poșeta jefuită era din piele.