JELIT², -Ă, jeliți, -te, adj. (Popular) Care jelește, care este cuprins de durere; întristat, trist. Pentr-o pușcă, arz-o para, Îmi lăsai locul și țeara, Pentr-o pușcă ruginită Rămase casa jelită. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 319. Ai lăsat acasă Măicuța duioasă Taică-mbătrînit Si foarte jelit. id. ib. 503.