junghietură s.f. 1 (med.; pop.) v. Împunsătură. Înjunghietură. Înțepătură. Junghi. Nevralgie intercostală. 2 (anat.; la oameni și la unele animale; pop.) v. Gât. 3 (tehn.; la car sau la căruță; reg.) <reg.> creier, opor, umăr, umărul osiei (v. umăr), umerar, umeraș. Junghietura se află lângă străgălie și se îmbină cu căpățâna roții.