justifica vb. I. 1 tr. a îndreptăți, a legitima, a motiva. Argumentele aduse justifică decizia lui. 2 tr. a motiva, a scuza. Dorința de a se afirma justifică mijloacele folosite. 3 tr. (urmat de o prop. compl. dr. cu vb. la conjunct.) a autoriza, a îndreptăți, a îngădui, a permite, <livr.> a îndritui, <înv.> a îndreptui, <fig.; înv.> a întemeia. Felul în care te comporți mă justifică să cred că ascunzi ceva. 4 refl., tr. (sub. sau compl. indică oameni) a (se) apăra, a (se) dezvinovăți, a (se) disculpa, a (se) scuza, a(se) dezvinui, a inocenta, a inocentiza, <înv. și reg.> a (se) cura, <înv.> a se dezvina, a se dezvinovi, a se îndrepta, a (se) îndreptăți, a (se) mântui. Degeaba te justifici, tot nu te cred că n-ai avut timp să-mi scrii câteva rânduri. 5 refl. (despre oameni) a se explica, <grec.; înv.> a (se) exighisi. A trebuit să se justifice de ce nu a terminat lucrarea. 6 tr. (despre elevi, studenți; compl. indică absențe de la ore, de la cursuri etc.) a motiva. Elevul a adus un certificat medical pentru a-și justifica absențele.