lamă s.f. 1 (adesea urmat de determ. introduse prin prep. „de”, care indică felul materialului) lamină. A înlocuit lamele ștergătoarelor de la parbrizul autovehiculului. Cutterul are lama de oțel. 2 ascuțiș, lamină, limbă, pană, pânză, tăiș, <pop.> custură, gură, leafă², plasă¹, tăiuș, <înv. și reg.> ascuțit¹, <reg.> cuțitură, <fig.> buză. Apucă securea de lamă. 3 (biol.) lamă bazală = membrană bazală. Lama bazală este situată la baza epiteliilor și a numeroase tipuri de celule, distribuția ei reflectând funcții multiple de susținere și de schimb.