lăcomie sf [At: VARLAAM, C. 54 / Pl: ~ii / E: slv лакомиѥ] 1 Poftă nemăsurată de a mânca sau de a bea. 2 (Pex) Manifestare nemăsurată a lăcomiei (1). 3 (Îlav) Cu ~ Cu mare poftă. 4 (Îal) Cu mare interes. 5 (Îal) Cu aviditate. 6 (Îal) Cu elan. 7 Sete de avuție sau de câștig. 8 Fapte care trădează setea de avuție și de câștig. 9 Imbold nepotolit de a acapara sau de a aduna bunuri materiale, proprietăți, bani etc. 10 (Fig) Dorință nestăpânită de a-și satisface o poftă, o pasiune etc. 11 (Fig; ccr) Manifestare a lăcomiei (10). 12 (Reg; îe) A-i fi cuiva ~ de... A râvni la... 13 (Trs; îe) A-i cădea (cuiva) ~ (pe cineva) A fi cuprins de patimă pentru cineva.