lăptoc sn [At: COD. SILV. 17 / V: lăt~ (Pl: ~uri, reg, sm ~oci) / Pl: ~oace / E: ucr лоток] 1 (Pop) Jgheab pe care este condusă apa care cade pe roata morii, pentru a o pune în mișcare Si: scoc, uluc. 2 (Mol; Trs; pgn; șîs) ~ sterp Jgheab prin care se poate devia apa în surplus de la direcția către apa morii. 3 (Reg) Streașină. 4 (Buc; Mol) Pârâu care duce apa la moară. 5 (Reg; pex) Vrană la moară. 6 (Buc; pex) Jgheab la mașina de treierat prin care curg boabele de grâu. 7 Loc unde cade apa de pe roata morii. 8 (Pex) Vârtej. 9 (Reg) Teică. 10 (Reg) Stavilă la moara de apă. 11 (Reg) Mic lac artificial, format prin stăvilirea unei ape curgătoare.