MANIFESTARE, manifestări, s. f. Acțiunea de a (s e) manifesta; afirmare, exprimare, dezvăluire. Această baladă unică... eu o socotesc drept cea mai nobilă manifestare poetică a neamului nostru. SADOVEANU, E. 16. În manifestările limbii radiază un focar interior de viață și primește căldură și lumină o comunitate omenească oarecare. VIANU, A. P. 15. Față cu atîtea și atîtea manifestări de dragoste, să mai zic că munca mea n-a fost răsplătită? CARAGIALE, O. VII 299.