MARASM s. n. Epuizare morală, demoralizare, descurajare; decădere. Admirase o pereche de asemenea pui hîrjonindu-se și încercîndu-și elastic puterile tinere, fără să sufere încă de marasmul captivității. C. PETRESCU, C. V. 15. Zadarnic singur, cîteodată, pentru-a scăpa de-al meu marasm încerc să cred că este astfel și să mă pierd cu ochii-n soare. MACEDONSKI, O. I 98.